Deschideți volumul versetelor lui Alexander Pușkin pe faimosul poem "Prin ceară ondulată. “. Luați o bucată de hârtie și un creion. Să numărăm cât de multe primele patru cvinteze conțin litere diferite: câte "a", câte "b" etc. De ce? Veți vedea.
Pentru a contoriza cu ușurință. Scrisoarea "n" din aceste șaisprezece linii apare de nouă ori, "k" - șapte ori, "în" - șase. Alte litere sunt diferite. Nu există niciuna dintre literele "f". Și ce?
Luați o lucrare mai voluminică a aceluiași poet - "Cântecul înțeleptului Oleg". Realizați și aici un astfel de calcul.
În "Cântec" - aproximativ 70 de litere "n", 80 cu ceva - "la", mai mult de o sută - "în". Scrisoarea "f" nu apare aici. Iată cum? Cu toate acestea, este foarte posibil.
Vom face același experiment cu povestea minunată neterminată a lui Puskin despre urs: "Ca primăvară caldă uneori. “.
Există, de asemenea, 60 de litere "n", chiar mai mult "la" și chiar mai mult "la". Dar literele "f" și apoi nu veți găsi unul singur. Acum devine ciudat.
Ce este asta - un accident? Sau Pushkin a ales intenționat cuvinte fără "f"?
Nu mai conta. Voi spune doar: luați povestea preotului. “. Dintre numeroasele scrisori nu veți găsi "f", indiferent cât de mult căutați. Flip prin "Poltava", iar surpriza ta va crește și mai mult.
În această poezie magnifică aproximativ 30 000 de litere. Dar nici în prima, nici în cea de-a treia, nici în cea de-a cincea mie, nu veți găsi litera "f". Doar după ce ați citit patru sau cinci pagini din cincisprezece ani, veți cădea pe ea pentru prima dată. Acest lucru vă va întâlni pe linia 378 a "Poltava" într-o expresie misterioasă:
În întunericul nopții,
ca hoți.
Figuri compuse
universalii.
"Universalali" în limba ucraineană din acele vremuri erau numiți decrete hetman, iar "cifrele" au însemnat ceea ce numim acum "cifru" - o scrisoare secretă. În acest cuvânt, se găsește prima literă "f".
După ce ați citit "Poltava" până la sfârșit, o veți întâlni de două ori în același cuvânt:
Greatează anatema în catedrale.
O dată pe an, o anatemă până în ziua de azi, Thundering, o catedrală zguduie despre ea.
"Anatema" înseamnă un blestem. Trădarea Mazepa a blestemat în toate bisericile.
Astfel, printre cele 30.000 de litere ale "Poltava" am găsit doar trei "f". Un "n", "k" sau "f"? Da, există, desigur, sute, dacă nu chiar mii. Ei bine, Pușkin a fost în mod clar în contradicție cu una dintre literele alfabetului rus, cu scrisoarea nevinovată "f"?
Fără îndoială, nu este așa. Învățați poeziile oricărui alt poet clasic - rezultatul va fi același. Literele "u" nu sunt prezente nici în "Când câmpul de îngălbenire" al lui Lermontov este îngrijorat, nici în "The Crow and Fox" de Krylov. Este și ea urâtă de el?
Aparent, acest lucru nu este cazul.
Fiți atenți la cuvintele în care am găsit litera "f" din "Poltava". Ambii nu sunt de origine rusă. Un dicționar bun vă va spune că cuvântul "figura" a pătruns în toate limbile europene din limba arabă (nu este nimic despre care cifrele noastre sunt numite, după cum știți, arabă) și "anatema" este un cuvânt grecesc. Acesta este un fapt foarte curios pentru noi.
În lui Pușkin „Povestea Țarului Saltan“ litera „f“, ca în „Poltava“, apare de trei ori și tot de trei ori în același cuvânt - „flota“. Dar acest cuvânt este rus, este circulația internațională: flota spaniolă va fi «Flota» (Navy), în limba engleză - «Flota» (flota), Germană - «Flotte» (Flotte). Toate limbile au folosit aceeași rădăcină romană antică: în latină "fluere" înseamnă "curge" (despre apă).
S-au găsit un lucru neașteptat: fiecare cuvânt din limba rusă, care la început, la sfârșitul sau în mijlocul scris litera „f“, se dovedește a fi un cuvânt nu nativ rus, și vine la noi din alte limbi care sunt de circulație internațională.
Astfel, "foc" înseamnă "vatră" chiar și în Roma antică. "Lanternă" în greacă înseamnă "lampă". "Cafeaua" este împrumutată de la arabi. "Safian", "taftă", "canapea" au venit la noi din alte țări turcești din Est.
Astfel de "cuvinte" pot fi inventate pentru orice sunet care, chiar și în limbaj, nu există: "ject", "khaknut" etc.
Acum totul este clar.
Marii scriitori ruși și poeții clasici au scris în rusă pură, cu adevărat populară. Într-un dicționar bogat și bogat, cuvintele care au venit de departe, împrumutate, au luat întotdeauna un loc secundar. Chiar mai puține dintre ele conțin litera "f". Deci, este surprinzător faptul că este atât de rar în lucrările artiștilor noștri slavi ai cuvântului?
Nu mă crede, apropo. Extinde-ți cărțile preferate și, pentru prima dată în viața ta, nu le citești din punctul de vedere al cititorului obișnuit, dar, ca să spun așa, de la limbă. Priviți cu atenție scrisorile din care sunt compuse cuvintele acestor cărți. Uită-te la ei. Întrebați-vă, de exemplu, o astfel de întrebare: acelea ale cuvintelor care încep cu litera "f", sunt ca toate celelalte, sau sunt și ele specifice?
Ai citit pe Boris Godunov. Istoria nemuritoare a lui Pușkin. Uite, în cele din scenele ei, care arată viața poporului rus, cuvintele cu litera „f“ este aproape acolo: doar câteva nume îl conține (Prince Fedor, Efimevsky mănăstire funcționar Yefimov), ci o carte care atrage un prinț, numit „geografic“.
Dar aici suntem în Polonia sau la granița lituaniană. În jurul străinilor sunt Rosen, Margaret cu discursul lor non-rus. Și scrisoarea viclean străin aici ca aici. Pe pagina în care funcționează acești războinici angajați, ea se întâlnește de șapte ori la rând! Nu ne spune asta despre uimita artă și atenție pe care marele poet a ales-o pentru cuvintele de care are nevoie?
Raritatea literei "f" din literatura noastră nu este un accident. Este o dovadă a cetățeniei profunde, a purității înalte a limbii ruse printre marii scriitori.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: