În condiții moderne de lucru considerabile realizate organisme, cum ar fi Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), condus de Consiliul pentru Comerț și Dezvoltare, Organizația de Organizația pentru Dezvoltare Industrială Națiunilor Unite (UNIDO), condus de Consiliul pentru Dezvoltare Industrială, Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), condus de Consiliul guvernatorilor, etc.
Fiecare stat inclus în organismul relevant este reprezentat de o persoană desemnată în mod corespunzător (reprezentant) numită de statul respectiv sau de o delegație.
Organizația Națiunilor Unite are un buget propriu, format din contribuțiile anuale ale statelor membre; anumite contribuții sunt, de asemenea, impuse acelor state care nu sunt membre ale Organizației Națiunilor Unite, care participă la activitățile organelor sale.
Adunarea Generală. Se compune din toți membrii ONU. Fiecare stat are, la sesiunile sale, o delegație de cel mult cinci reprezentanți și cinci reprezentanți supleanți; în timp ce delegația are un vot.
Sesiunile speciale sunt convocate de secretarul general la cererea Consiliului de Securitate sau a majorității membrilor Organizației. Aceste sesiuni speciale au o numerotare specială.
Adunarea Generală are propriile reguli de procedură, aprobate de aceasta în 1947 și ulterior modificate. Președintele sesiunii anterioare sau șeful delegației în cauză deschide ședința Adunării. În primul rând, președintele sesiunii actuale, 17 deputați, președinții celor șapte comisii principale sunt aleși. Adunarea aprobă ordinea de zi a sesiunii. Unele aspecte sunt abordate direct în sesiunea plenară, dar cele mai multe probleme sunt adresate comitetelor principale ale Adunării.
În cadrul ședinței, comitetul general este creat de președintele Adunării, deputații săi, președinții principalelor comitete, în număr total de 25 de persoane. Acesta este destinat să coordoneze activitatea principalelor comitete și să asiste președintele Adunării în gestionarea generală a lucrărilor sesiunii. După ce au discutat problemele care le-au fost adresate, comitetele principale prezintă propuneri relevante pentru aprobare de către Adunarea Generală și de reuniunea sa plenară.
Pentru a-și îndeplini funcțiile sale, General Ca-sambleya instituie comisii speciale și comisii temporar sau în mod permanent (Comitetul consultativ pentru chestiuni administrative și bugetare, Comisia pentru contribuții, Comitetul special pentru punerea în aplicare a declarației privind acordarea independența față de țările și popoarele coloniale, Comitetul pentru utilizarea pașnică a spațiului cosmic, Comitetul special pentru operațiuni de menținere a păcii, Comitetul 33, Comitetul special pentru Conferința mondială Comisia pentru Dezarmare, Comisia pentru Drept Internațional, Comisia pentru Dreptul Comerțului Internațional etc.).
Deciziile Adunării Generale cu privire la chestiuni importante sunt adoptate cu o majoritate de două treimi din membrii prezenți și care votează în buletinul de vot (abținerile nu sunt luate în considerare). Astfel de întrebări sunt trădare, a Cartei, recomandările - în ceea ce privește menținerea între pacea și siguranța națională, alegerea membrilor Consiliului de Securitate nepermanenți, alegerea membrilor Consiliului Economic și Sotsi-cial, Curtea Internațională de Justiție, scopul Ge-neralnogo Secretarul General al ONU, admiterea de noi membri și excluderea din organizație, aspecte legate de funcționarea sistemului de tutelă, chestiuni bugetare.
Consiliul de Securitate. Acesta ocupă un loc special în sistemul principalelor organe ale Națiunilor Unite. Statele - membre ale ONU pentru promptă Secu-cheniya și acțiune eficientă care îi este conferită responsabilitatea principală pentru menținerea păcii și securității internaționale și a fost de acord că, în îndeplinirea sarcinilor în conformitate cu această responsabilitate, Consiliul Fără-pasnosti acționează în numele acestora (art. 24 din Carta).
Spre deosebire de Adunarea Generală, care include toți membrii Organizației, Consiliul de Securitate are un număr limitat de membri. Numărul membrilor săi este stabilit în Carta ONU (articolul 23), în urma căruia modificările aduse Cartei sunt necesare pentru a modifica calitatea de membru al Consiliului.
Consiliul de Securitate este alcătuit din 15 state membre (până în 1965, constituit din 11 membri), cu membri permanenți și nepermanenți.
Membrii permanenți ai Consiliului, conform art. 23 din Carta, există cinci state: Uniunea Sovietică, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franța și China. În prezent, Federația Rusă ocupă sediul URSS în cadrul Consiliului de Securitate (un amendament, în acest sens nu a fost introdus).
Adunarea Generală alege alte zece state membre ale ONU ca membri nepermanenți ai Consiliului de Securitate (înaintea expansiunii au fost șase membri nepermanenți). Acești membri sunt aleși pentru un mandat de doi ani, cinci state fiind alese din nou în fiecare an. La alegerea membrilor nepermanenți, se acordă atenția cuvenită gradului în care aparținerea Organizației participă la menținerea păcii și securității internaționale, precum și la o distribuție geografică echitabilă.
În conformitate cu Rezoluția Adunării Generale a ONU de expansiune 1963 predusmotrevshey a Consiliului, scaune nepermanente sunt distribuite după cum urmează: din Africa și Asia - 5 membri din Europa de Est - 1, din America Latină - 2 din Europa de Vest și alte darstva Gosu * 2. În locul perioadei de doi ani de expirare a membrilor nepermanenți, se aleg statele din aceeași zonă geografică.
Articole similare
-
Restaurarea vederii! Perifocal cum să instalați obiectivul în cadru, organul de vizibilitate
-
Modelele generale ale structurii organelor interne (tubulare și parenchimale)
Trimiteți-le prietenilor: