Determinarea concentrației electrolitului în soluție este utilizată pentru determinarea titrării conductometrice. Această metodă se bazează pe o modificare a conductivității electrice în procesul de titrare și este foarte convenabilă pentru studierea soluțiilor colorate și tulbure.
Fig.3.4 Curbele de titrare conductometrică: a) bază tare puternică a acidului, b) bază tare slabă a acidului, c) amestec de bază tare puternică și slabă a acizilor.
Când un acid puternic este titrat cu o bază puternică (Fig.3.4a), conductivitatea electrică a soluției scade ca urmare a legării ionilor de H +. cu mobilitate ridicată.
HCI + NaOH = NaCI + H20
Numărul total de ioni în soluție este menținută, deoarece ionii de hidrogen sunt înlocuiți cu ioni mobile mai puțin echivalente la punctul de echivalență (t.e) prezent în soluție numai Na + și Cl -. iar conductivitatea electrică W = 1 / R atinge un minim. Cu o adăugare suplimentară de creșteri alcaline, deoarece există un exces de ioni de hidroxil conținând alcalii cu mobilitate ridicată.
În titrarea acizilor slabi (Figura 3.4 b) se înlocuiesc cu o bază puternică slab electrolit (acid), puțin disociativ asupra ionilor de electrolit puternic (CH3 SOONa)
Conductivitatea electrică a soluției crește nesemnificativ (ab) datorită mobilității scăzute a ionilor formați în timpul disocierii. Apariția unui exces de alcaline (Vm> Ve) conduce la o creștere accentuată a conductivității electrice ca urmare a apariției ionilor de OH. având mobilitate ridicată (bc).
În titrare a amestecului de acizi tari și slabe scădere inițială a conductivității este explicată (porțiunea ab prezentată în fig. 3.4, c) din aceleași motive ca în titrarea acidului puternic până la punctul de echivalență. Creșterea conductivitatea soluției după primul punct de echivalență (zona bc) cauzată de aceleași motive ca și în cazul titrarea acidului slab la punctul de echivalență. După atingerea celui de-al doilea punct de echivalență, ionii de OH se acumulează în soluție. prin urmare, conductivitatea electrică a soluției din secțiunea cd crește mai puternic decât în secțiunea bc.
Obiectiv: determinarea concentrației de electroliți în soluție prin titrare conductometrică.
Ordinea lucrării:
1. Se obține o soluție de KOH 0,05 mol / l, un cilindru și o biuretă pentru 25 sau 50 ml, o soluție de acid clorhidric cu concentrație necunoscută la asistentul de laborator.
2. Spălați celula cu apă distilată.
3. Cu ajutorul unui cilindru, se toarnă în celulă 50 ml de soluție de acid clorhidric.
4. În biuretă se toarnă soluție alcalină și se stabilește nivelul soluției la zero.
5. Coborâți electrodul cu celula în paharul de laborator și puneți paharul sub descărcarea biuretei cu soluția alcalină.
6. Măsurați conductivitatea electrică a soluției acide din tacana și înregistrați-o în tabelul 3.2.
7. Se adaugă 1 ml de soluție alcalină, după fiecare porțiune de alcalină, se amestecă soluția într-un pahar și se măsoară conductivitatea electrică. Înregistrați rezultatele măsurătorilor în Tabelul 3.2. Adăugarea de alcalii se face până când obțineți 4-5 valori crescătoare ale conductivității electrice.
8. După terminarea lucrului, opriți aparatul și puneți-l în ordine.
9. Pe baza rezultatelor măsurătorilor, se trasează curba de titrare conductometrică - dependența conductivității electrice a soluției W de volumul adăugat alcalin Vx.
10. Determinați punctul de echivalență ve conform graficului. prin fixarea perpendiculară pe abscisă din punctul de intersecție al celor două ramuri ale curbei.
11. Se calculează concentrația de acid clorhidric conform formulei:
unde: C k - concentrația dorită de acid clorhidric, Cu, - concentrația molară alcaline (C = 0,05 mol / l), VK - volumul necesar pentru soluție de acid de titrare (50 ml), Ve - volum echivalent de soluție alcalină se găsește conform graficului.
Protecția muncii:
1. Care este esența titrării conductometrice?
2. În ce cazuri poate fi folosită titrare conductometrică?
3. Se poate utiliza titrare conductometrică pentru a determina concentrația de săruri?
4. Desenați curba conductometrică de titrare a KOH cu soluție HCI și scrieți ionii prezenți în soluție pentru fiecare parte a curbei.
5. Desenați o curbă de titrare conductometrică pentru acid acetic cu soluție KOH.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: