Controlul este împărțit în exterior și intern. Controlul extern este exercitat de conducere sau de angajați speciali. În cadrul controlului intern, artiștii interpreți sau executanți își monitorizează activitatea și rezultatele și, dacă este necesar, își adaptează activitățile.
Sensul controlului extern se bazează pe faptul că angajații, cel puțin oficial, își îndeplinesc mai bine sarcinile dacă știu că sunt monitorizați. Psihologii consideră că unul dintre motivele cele mai evidente pentru aceasta este faptul că, pe baza rezultatelor monitorizării, angajații sunt evaluați și stimulentele sau pedepsele aferente, promovările sau demoții. Prezența controlului înseamnă că managementul acordă o importanță deosebită acestei sfere și, prin urmare, este recomandabil să se manifeste o diligență pentru a se evidenția pe fundalul altora sau a deveni faimos; motivul este ambiția.
Succesul controlului extern depinde de o serie de circumstanțe. În primul rând, este necesar să se asigure protecția împotriva înșelăciunii. În acest scop, este nevoie de standarde clare de lucru. În al doilea rând, obiectivele pe care oamenii le plasează în sistemul de control extern ar trebui să fie destul de dificile. În al treilea rând, rezultatele controlului extern ar trebui să fie urmate de încurajare și, dacă este necesar, de pedeapsă.
Pentru a asigura aceste condiții, este necesar ca sistemul de control extern să fie total. Cu toate acestea, acest lucru necesită mari costuri materiale și de muncă, ceea ce este prohibitiv chiar și pentru organizațiile mari.
Ieșirea din această situație constă în introducerea, acolo unde este posibil, a practicilor de control intern și de auto-control. În aceste condiții, artiștii interpreți sau executanți lucrează mai ușor și mai liber, iau un rol activ în formularea obiectivelor activităților lor și controlează ei înșiși implementarea lor.
Controlul intern și extern se aplică într-o anumită proporție, care depinde de o serie de circumstanțe:
· Posibilitatea obținerii unei evaluări fiabile a performanței angajaților (dacă există, control extern, în absența - internă);
· Natura subordonaților (pentru cei nedrepți - externi, pentru bona fide - interni);
· Microclimatul în echipă (cu favorabil - intern, cu dezavantaj - extern);
· Sistemul de remunerare acceptat pentru rezultatele activităților (cu control individual - extern, cu colectiv - intern).
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: