Ce sa schimbat după ce Federația Rusă a ratificat convenția organizației internaționale a muncii

Ce sa schimbat? Care este durata concediului?
Aceste și alte aspecte sunt auzite mai des de cetățeni în ultimele zile.

În primul rând, ne vom grăbi să ne liniștim - nu vor exista schimbări semnificative.






În concluzie, aș dori să rețineți că legislația noastră de muncă se pot schimba în cele din urmă, dar schimba în jos garantează lucrătorilor săi dreptul de a părăsi următorii parametri prevăzute în Convenție, va fi imposibil.

P.S. Din motive de conveniență, textul integral al Convenției OIM nr. 132 privind concediul plătit este reprodus mai jos.

Cu sinceritate, până la noi întâlniri.

ORGANIZAȚIA INTERNAȚIONALĂ A MUNCII
CONVENȚIA N 132
ON VACAȚII PLĂTITE

(REVIZUIT ÎN 1970)

Conferința generală a Organizației Internaționale a Muncii,

După ce a decis să adopte o serie de propuneri de concediu plătit, care este al patrulea punct de pe ordinea de zi a sesiunii,

După ce a decis să prezinte aceste propuneri forma unei convenții internaționale,

Prevederile Convenției sunt efectuate de legislația națională în măsura în care acestea nu sunt efectuate în alt mod eficient prin intermediul convențiilor colective, sentințelor arbitrale, decizii judecătorești sau organisme oficiale pentru a stabili salarii sau în orice alt mod compatibil cu practicile țării în vederea existente sale condiţii.

1. Convenția se aplică tuturor angajaților, cu excepția navigatorilor.

(1) Fiecare persoană căreia i se aplică prezenta convenție are dreptul la concediu anual plătit, cu o durată minimă specificată.

(2) Fiecare membru care ratifică convenția specifică durata concediului în cererea anexată la instrumentul de ratificare.

3. Plecarea nu poate fi mai mică de trei săptămâni lucrătoare într-un an de muncă.

4. Fiecare membru care a ratificat prezenta convenție poate, ulterior, o nouă declarație să notifice directorului general al Biroului Internațional al Muncii, care stabilește o vacanță mai lungă decât cea care a fost specificată la data ratificării.

(1) Persoana a cărei durată de activitate este mai mică decât cea necesară pentru dobândirea dreptului la concediu integral prevăzut la articolul precedent are dreptul la un concediu plătit în acest an proporțional cu durata muncii sale în cursul acelui an.

2. Expresia "an" din alineatul (1) al prezentului articol înseamnă un an calendaristic sau orice perioadă de aceeași durată stabilită de autoritatea competentă sau de altă autoritate competentă din fiecare țară.

1. Se poate solicita o perioadă minimă de muncă pentru a putea beneficia de orice concediu anual plătit.

(2) Durata oricărei astfel de perioade de lucru este stabilită de autoritatea competentă sau de o altă autoritate competentă din fiecare țară, dar nu poate depăși șase luni.

3. Metoda de calcul al duratei perioadei de lucru pentru recunoașterea dreptului la concediu este stabilită de autoritatea competentă sau de altă autoritate competentă din fiecare țară.

4. În conformitate cu condițiile stabilite de autoritatea competentă sau de altă autoritate relevantă din fiecare țară, absența de la locul de muncă pentru motive independente de voința persoanei angajate, ca o boală, accident sau concediu de maternitate ar trebui să fie luate în considerare ca experiență lucru.

1. oficiale și tradiționale de sărbătoare și zile libere, indiferent dacă sunt sau nu se încadrează în timpul concediului de odihna anual sau nu, nu sunt luate în considerare ca parte a concediului anual minim plătit în conformitate cu paragraful 3 al articolului 3 al Convenției.

2. În conformitate cu condițiile stabilite de autoritatea competentă sau de altă autoritate relevantă din fiecare țară, perioadele de incapacitate cauzată de boală sau accident, nu poate fi considerată ca parte a concediului anual minim plătit în conformitate cu paragraful 3 al articolului 3 al Convenției.

1. Orice persoană care concediu prevăzută în prezenta convenție vor primi în perioada plină de faptul că cel părăsi puțin normală lui sau a salariului mediu (inclusiv echivalentul în numerar al oricărei părți a acestui premiu, care este de obicei plătită în natură și care nu este plăți constante efectuate în mod independent, dacă persoana este în concediu sau nu), calculată în conformitate cu o metodă stabilită de autoritatea competentă sau de altă autoritate competentă din fiecare țară.

(2) Sume datorate pentru plată în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol se plătesc părții interesate înainte de concediu, cu excepția cazului în care se prevede altfel în acordul privind această persoană și întreprinzătorul.

1. Defalcarea concediului plătit anual poate fi rezolvată de către o autoritate competentă sau altă autoritate competentă din fiecare țară.

2. Cu excepția cazului în care se prevede altfel într-un acord aplicabil antreprenorului și persoana în cauză a angajatului, și cu condiția ca durata unei astfel de persoane îi dă dreptul de a face acest lucru, una dintre aceste părți ale sărbătorii este format din cel puțin două săptămâni de muncă neîntreruptă.

1. Partea continuă a concediului de odihna anual plătit menționată la alineatul 2 al articolului 8 din prezenta convenție, furnizate și utilizate cel târziu în termen de un an, iar restul concediului anual plătit nu mai târziu de optsprezece luni de la sfârșitul anului pentru care disponibile concediu.







2. Orice parte a concediului anual de peste o anumită durată minimă poate fi amânată cu acordul persoanei în cauză, salariatul, pentru o perioadă mai mare decât cea specificată în paragraful 1 al acestui articol, dar nu merge dincolo de o anumită limită.

3. termenul prevăzut la alineatul 2 din prezentul articol minimă și se stabilește de către autoritatea competentă, după consultarea cu organizațiile patronale și sindicale sau prin negocierea colectivă sau prin orice altă metodă în conformitate cu practicile naționale care pot fi compatibile cu condițiile naționale.

(1) Perioada de acordare a concediului, cu excepția cazului în care acesta este stabilit prin norme, convenții colective, arbitraj sau alte metode care corespund practicii naționale, este determinat de întreprinzător după consultarea cu angajatul responsabil cu angajarea sau cu reprezentanții săi.

2. Pentru stabilirea perioadei în care se acordă concediu, trebuie să se țină seama de cerințele de muncă și de oportunitățile de recreere disponibile persoanelor angajate.

Lucrul la angajarea unei persoane care a lucrat pentru o perioadă minimă corespunzătoare celei care pot fi solicitate în virtutea paragrafului 1 al articolului 5 al Convenției, se acordă după încetarea concediului plătit, care este proporțională cu durata perioadei de munca sa, pentru care nu a primit nici o vacanță, sau în locul acestui el este plătit se acordă o compensație sau dreptul echivalent la un concediu viitor.

Acordul privind renunțarea la dreptul la un concediu anual plătit minim prevăzut la articolul 3 alineatul (3) al prezentei convenții sau nefolosirea acestui concediu, înlocuirea compensației sale sau altfel, în conformitate cu condițiile naționale, este declarată nevalabilă sau interzisă.

Autoritatea competentă sau o altă autoritate relevantă din fiecare țară poate stabili reguli speciale pentru cazurile în care persoana angajată este angajată într-o perioadă de activități de vacanță legate de primirea de venituri, contrar obiectivului de vacanță.

măsuri eficiente și adecvate pentru metodele de punere în aplicare a dispozițiilor Convenției, sunt luate pentru a asigura aplicarea corectă și punerea în aplicare a normelor și reglementărilor privind concediile plătite, folosind inspecții adecvate sau în alt mod.

1. Fiecare membru al Organizației poate să-și asume obligații în temeiul prezentei convenții separat:

(a) pentru persoanele angajate în alte sectoare decât agricultura;

(b) pentru persoanele angajate în agricultură.

2. Fiecare membru se stabilește în momentul ratificării sale dacă acesta acceptă obligațiile Convenției în ceea ce privește persoanele menționate la paragraful „un“ al paragrafului 1 al acestui articol, în ceea ce privește persoanele menționate la paragraful „b“ din alineatul 1 din prezentul articol, sau în ceea ce privește, precum și și altele.

3. Fiecare membru care la ratificare acceptat obligațiile prezentei convenții numai în ceea ce privește persoanele menționate la paragraful „o“ de la alineatul 1 din prezentul articol sau al persoanelor menționate la paragraful „b“ din alineatul 1 din prezentul articol poate notifica ulterior directorului general al Biroului Internațional că acceptă obligațiile Convenției cu privire la toate persoanele cărora li se aplică prezenta Convenție.

Prezenta Convenție redefinește Convenția din 1936 privind concediile plătite, precum și Convenția din 1952 privind concediile plătite în agricultură, în următoarele condiții:

a) adoptarea obligațiilor care decurg din prezenta convenție, în ceea ce privește persoanele angajate în sectoare economice altele decât agricultura, un membru care este parte la Convenția din 1936 de concedii plătite, implică în mod automat o denunțarea imediată a Convenției din urmă;

b) Adoptarea obligațiilor în temeiul prezentei convenții, în ceea ce privește persoanele angajate în agricultură, un membru care este parte la Convenția din 1952 privind sărbătorile cu plată în agricultură va atrage în mod automat denunțarea imediată a Convenției din urmă;

(c) intrarea în vigoare a prezentei convenții nu înseamnă închiderea Convenției din 1952 privind concediul plătit în agricultură pentru ratificarea ulterioară.

Ratificările formale ale prezentei convenții vor fi comunicate directorului general al Biroului Internațional al Muncii pentru înregistrare.

(1) Prezenta convenție este obligatorie numai pentru acei membri ai Organizației Internaționale a Muncii ale căror ratificări au fost înregistrate la directorul general.

2. Acesta intră în vigoare la douăsprezece luni după ce directorul general a înregistrat instrumentele de ratificare a celor doi membri ai Organizației.

(3) Ulterior, prezenta convenție intră în vigoare pentru fiecare stat membru în termen de douăsprezece luni de la data înregistrării instrumentului său de ratificare.

1. Un membru care a ratificat prezenta convenție poate, după expirarea termenului de zece ani de la data intrării sale în vigoare inițială, denunța, printr-un act comunicat directorului general al Biroului Internațional al Muncii pentru înregistrare. Denunțarea va intra în vigoare după un an de la înregistrarea actului de denunțare.

2. Fiecare membru care a ratificat prezenta convenție și care, în anul următor expirării menționată în paragraful precedent, perioada de zece ani, exercita dreptul de denunțare prevăzut la prezentul articol, va fi legat pentru o nouă perioadă de zece ani și, ulterior, va putea să denunțe prezenta convenție la expirarea fiecare perioadă de zece ani, în modul prevăzut în acest articol.

1. Directorul general al Biroului Internațional al Muncii va notifica tuturor membrilor Organizației Internaționale a Muncii înregistrarea tuturor ratificărilor și denunțărilor comunicate de membrii Organizației.

(2) Atunci când notifică membrilor organizației înregistrarea celui de-al doilea document de ratificare pe care la primit, directorul general le atrage atenția asupra datei la care prezenta convenție a intrat în vigoare.

Directorul general al Biroului Internațional al Muncii va comunica secretarului general al Organizației Națiunilor Unite pentru înregistrare în conformitate cu articolul 102 din Carta informațiilor Națiunilor Unite complete privind toate ratificările și toate actele de denunțare înregistrate în conformitate cu dispozițiile articolelor precedente.

De fiecare dată, Consiliul de administrație al Biroului Internațional al Muncii consideră că este necesar să se prezinte Conferinței generale un raport privind aplicarea prezentei convenții și trebuie să ia în considerare dacă să includă în ordinea de zi a conferinței problema revizuirii sau modificarea acestuia.

1. În cazul în care Conferința adoptă o nouă convenție care revizuiește total sau parțial prezenta convenție și dacă noua convenție nu prevede altfel:

a) ratificarea de către un membru al noii convenții de revizuire implică în mod automat, indiferent de dispozițiile articolului 19, denunțarea imediată a prezentei convenții, cu condiția ca noua convenție de revizuire să fi intrat în vigoare;

(b) De la data intrării în vigoare a noii convenții de revizuire, prezenta convenție va fi închisă pentru ratificare de către membrii Organizației.

(2) Prezenta convenție va rămâne, în orice caz, în formă și conținut în ceea ce privește membrii Organizației care l-au ratificat, dar care nu au ratificat noua Convenție de revizuire.

Textele în limbile engleză și franceză ale prezentei convenții sunt egal autentice.

Convenția a intrat în vigoare la 30.06.1973.







Trimiteți-le prietenilor: