Mijloace de comunicare

Sistemul de semn ca legătură intermediară este inclus într-un sistem de materiale mai larg. Sistemele semnate în ansamblu formează o serie continuă de fenomene în realitate obiectivă. Această serie poate fi împărțită de o persoană (observator).







Ca rezultat, toate sistemele de semne pot fi aranjate într-o secvență separată, în conformitate cu etapele semnului. Această secvență, "gamma", constituie o lege specială a semioticii.

Semiotica distinge câteva caracteristici ale limbajului uman natural, deosebind-o de alte sisteme de semnalizare și, mai presus de toate, de sistemele de comunicații animale.

Principalele caracteristici ale limbajului natural uman sunt:

1 Canal pentru toate mesajele lingvistice vocal-auditiv: comunicarea lingvistică este transmisă prin voce și percepută prin audiere. Acest lucru face limba umană foarte diferită de limba animalelor inferioare. Cu toate acestea, din punctul de vedere al ceea ce se petrece în interiorul corpului atunci când se percep semnalele lingvistice - există multe în comun, chiar între om și animalele inferioare.

2. Activitatea lingvistică nu are o semnificație biologică directă, cu alte cuvinte este irelevantă din punct de vedere biologic. Indiferent de modul în care caracterul vorbirii (timbrul, înălțimea vocii, intonația etc.) se schimbă în timpul conversației, aceasta nu afectează deloc proprietățile biologice ale mediului. În timp ce sistemele semnelor de animale au o semnificație pur biologică.

3. Semantizarea arbitrară. Între semnul însuși și ceea ce înseamnă, există întotdeauna o legătură, altfel semnul nu ar fi un semn. Deci, când vedem un copac în curte, care crește și crește verde, nu înseamnă altceva decât că crește și devine verde. Legătura dintre un fenomen care acționează ca un semn material și fenomenul pe care îl reprezintă este numit semantizare (dând sens).







Alte diferențe ale limbajului uman de la sistemele de comunicare la animale rezultă din cele trei proprietăți principale enumerate mai sus, sunt consecințele acestora. Acestea includ: transmiterea împrăștiată și recepția direcțională, estomparea rapidă, interschimbabilitatea, dezbinarea, deschiderea, tradiția și reversibilitatea învățării.

14. Raportul dintre "limbă și vorbire". Comunicarea vorbirii ca mijloc de comunicare. Funcțiile de vorbire.

Unul dintre principalele mijloace de comunicare este vorbirea, comunicarea verbală. Potrivit oamenilor de știință, două treimi din comunicarea umană constă în comunicarea vorbirii.

-comunicativ sau reprezentativ (reprezentare-reprezentare, imagine, imagine), care este pre-mining;

-Recurs (recurs - apel, tratament, adică acțiunea), care este gramatic mai pronunțată sub forma unei dispoziții de chemare și imperativ;

-expresivă (expresie - expresie și expresie).

Sistemul funcțiilor de vorbire reprezintă o structură ierarhică. Pentru a-și îndeplini funcția de bază a unui mijloc de comunicare, discursul trebuie să îndeplinească anumite funcții de comunicare și comunicare. Pentru a realiza aceasta din urmă, este necesar să se formeze gânduri, adică se presupune funcția de reprezentare (reprezentare).

În procesul oricărui act de vorbire, se realizează funcții private. În același timp, natura impactului asupra interlocutorului depinde de ce funcție predomină într-un anumit mesaj de vorbire.

Schema funcțiilor de vorbire este și mai complicată, având în vedere că limba este folosită nu numai pentru comunicare, ci și pentru alte activități. Astfel, funcția cognitivă (cognitivă) a limbajului se realizează în activitatea cognitivă, adică, în minte. Limba este de asemenea folosită în activitatea mnemonică ca suport al memoriei etc. Aceste funcții ale limbajului sunt studiate în primul rând prin filozofie și psihologie.

Astfel, funcțiile pe care discursul le îndeplinește în fiecare situație specifică de comunicare determină aspectul declarației, în primul rând, selecția cuvintelor și construcțiilor sintactice. Rezultă că, pentru o comunicare reușită, este necesar să se cunoască setul de instrumente de limbă care sunt folosite pentru a efectua anumite funcții de vorbire.







Articole similare

Trimiteți-le prietenilor: