De obicei. atunci când o persoană atinge succese semnificative într-unul din domenii, este rugat să întrebe despre viața personală, succesul, motivele succesului și planurile sale pentru viitor. Unii sunt chiar rugați să dea un algoritm exact de acțiune, după care, iar restul ar fi mult mai reușit.
În cazul meu, nu este necesar să vorbim despre un succes semnificativ și să împărtășim algoritmul de succes în consecință, nu există nicio posibilitate și publicul interesat de el. Nu am reușit mult succes, dar eșecurile mari sunt clar palpabile și evidente.
Nu am putut vorbi în chineză bună, ceea ce ar fi înțeles nu numai de mine, ci și de restul. Și nu e doar o coincidență, sau mașinațiunile de inamici, și un bine conceput, proiectat-o acțiune, am luat în necunoștință într-o încercare de a bate în cele din urmă te căi greșite. Despre cum am ajuns la acest eșec, sunt luate ce pași, și care m-au ajutat în acest, vă voi spune acum.
Primul sfat. Nu învățați limba însuți.
Dar nu la universitate am fost mai întâi expusă la limba chineză, deoarece pentru o jumătate de an înainte de a pleca eu și părinții mei au decis să vină în China, cu cel puțin câteva cuvinte în chineză.
După ce am efectuat consiliere familială de urgență cu părinții, după scurte negocieri am ajuns la concluzia că este prea devreme pentru mine să mă declar ca un traducător profesionist. Deși cele cinci cuvinte pe care am avut timp să le învăț ar fi de ajuns pentru a scrie o melodie a unui grup pop din Rusia. Erau: o lămâie, o tomată, un câine, o pisică și o sticlă. A fost necesar să facem ceva!
Cel de-al doilea consiliu. Nu învăța o limbă cu un profesor legat de limbă.
După ce un profesor de plastic plin de inimă și lacom, speculând cu diplome false, m-am înscris la cursuri de limbă chineză unui profesor viu, în speranța unei abordări umane și a unor rezultate notabile. După cum sa dovedit - singura diferență a fost că profesorul ar fi greu să se întoarcă la librărie, așa cum am făcut-o.
Profesorul meu a devenit legenda - un absolvent recent de la Universitatea din Rusia, unde a strălucit învăța chineză, iar acum voluntar aproape de caritate ne-a împărtășit cunoștințele lor.
Totul în profesor a fost bun: tânăr, frumos, sensibil și responsabil, abia acum nu am vorbit deloc cu chinezii (am realizat doar doi ani după ce am început studiile la universitate).
La început, am făcut exact ceea ce am învățat să păstreze stiloul, creionul și pumnul în plexul solar. Profesorul abordează totul bine și la solicitările noastre de a începe învățarea chineză, mai degrabă decât teoria scrierii subiect clip între trei degete, ea a răspuns că timpul nu a venit încă. La urma urmei, „Calea de o mie de mile incepe cu un singur pas“ - astfel încât ea a explicat că, după patru săptămâni de formare, am în plus față de primele cinci cuvinte învățate doar trei altele noi.
În a doua lună, totul a devenit oarecum mai viu, probabil înainte de aceasta, a vrut să îneacă voința noastră în mlaștina incompetenței ei și a reușit practic. Din acel moment am început să scriem hieroglife, să învățăm câteva cuvinte, numere etc.
Toate aceste cunoștințe pe care le-am rupt din mâinile primului meu profesor pentru prima dată mi-au fost utile în tren, cel de la Harbin la Dalian. Am fost puțin jenat de parcarea lungă într-unul din orașele intermediare și am avut onoarea de a verifica cu ghidul dacă nu am venit la Dalian!
Îmi place Yuri Gagarin, „a mers“ în necunoscut, și a mers la primul din lume la chinezi, care vor auzi mea chineză. A sunat ceva de genul: „Spune-mi, te rog, domnule, orașul Dalian, sau te-ai gândit - crezi că nu este o stare de Dalian, îmi pare rău, să zicem,“ Raspunsul a fost destul de așteptat: „Ce?!“.
Propunerea cea mai dificilă din acea perioadă a provocat încântarea părinților mei, ceea ce nu era deja la Dalian, cel mai important fiind faptul că am vorbit. A început o nouă viață.
Cel de-al treilea consiliu. Nu te baza pe engleza ta.
La un moment în care unii dintre colegii mei elevii să depășească bariera de limbă, ei se exprimă prin gesturi și în timp ce înghite la un limbaj necunoscut, am fost cu bunul meu engleză a fost liber să vorbească cu orice străin pe mai multe teme și am simțit foarte confortabil.
Eu și alții ca mine m-am distrat, vorbeam în engleză, rusă, ebraică și în toate limbile, cu excepția celui mai important - chinez. Am fost fericiți, tineri, neglijenți, dar deja aproape sortit.
Doi ani mai târziu, cei pe care i-am râs de zelul excesiv (după noțiunile noastre) au început să vorbească chinez destul de bine și deja s-au simțit încrezători și nu eu și tovarășii mei.
Cu toții ne-am plâns, ne-am aruncat degetele, am cerut de la vânzători: "Dă-mi aici un lucru galben, nu este asta, dar asta!". Timpul a dispărut și nu ne-am îndeplinit sarcinile.
Cel de-al patrulea consiliu. Nu uitați de hieroglife.
La un moment dat, mi se părea că limba chineză nu are nici un sens pentru a câștiga imediat, dar este posibil să se împartă în „diviziune“ separat și apoi sparge din perfecție la un moment dat. Primul „divizia“, care a fost divizat din China vorbite, și numai atunci am fost de gând să învețe caractere.
Am atacat în mod fierbinte cuvintele noi, au mers destul de ușor, nu am avut nevoie să prescriu hieroglife, să le memorez și să le prescriu din nou. Această schemă mi-a plăcut cu adevărat, pentru că în lecțiile aș putea reproduce cu ușurință cuvintele învățate cu o zi înainte. Dar a fost doar o iluzie dulce, care, în final, a făcut și o gaură în nava mea de învățătură, care era deja foarte subțire.
Dar hieroglife necunoscute au devenit din ce în ce mai mult, trebuia să le semnez de sus cu un creion. astfel că, până la sfârșitul anului școlar, manualele mele erau pline de gravitate din carnea de grafit creion care le permea. Chiar nu mi-am putut da cifra, așa că citirea cu voce tare ma deprimat întotdeauna. Am rămas treptat în urma conducătorilor grupului, am devenit țăranii de mijloc și apoi m-am lăsat jos.
Și când unul dintre prietenii mei ma întrebat despre semnificația acestui sau acelui hieroglif, am răspuns întotdeauna că acesta este un hieroglif "decorativ" care nu are nici un înțeles, nici un nume. Calea înapoi putea fi găsită, dar mi-am continuat cruciada împotriva mea.
Al cincilea Consiliu. Nu inventați căile proprii de învățare a limbii (cu siguranță, până când sunteți pe ea pentru a vorbi decent).
Chiar înainte de a înceta să învăț hieroglife, mi-a venit să-mi dezvolt propria metodă de a le memora, pentru că nu aveam idee cum să le folosesc. nu ni sa spus la universitate despre cheile de la care sunt compuse hieroglifele. La universitățile rusești, este comun să învățăm mai întâi cheile și pe baza lor să lucrăm cu hieroglife, dar în China acest lucru este diferit.
De asemenea, am hotărât să distrug hieroglifele în chei, dar am inventat-o de mine și am valoare doar pentru mine (o metodă ingenioasă de sine stătătoare). De exemplu, să analizăm hieroglifele expresiei "post office": # 37038; # 23616 ;. Hieroglife destul de simple, care nu necesită pietre mnemonice speciale.
Să începem cu primul caracter # 37038; - tu. Am învățat-o astfel: "Trei fete sub fereastră" - triple este cheia (ele sunt similare din punct de vedere vizual), iar fereastra este cheia. care este similar cu o fereastră puțin greșit trasată. Cel de-al doilea hieroglif a învățat astfel: "Rodic este impotent". Cheile împreună dau o imagine similară cu imaginea de silabilă Ro. Rodik este numele meu, deci nu este surprinzător faptul că am ales să suporte o astfel de boală inestetică ca și impotența mea. Cheia este pentru impotență. pentru imaginația mea bolnavă asemănătoare cu obiectul slab slăbit. După editarea finală a acestei construcții verbale nebunești, am primit: "Trei fete sub fereastra numite Rodica impotentă".
Finalul este previzibil: imaginația mea morbidă a mers mai departe și mai departe de realitate, „zapominalka“, a început să semene cu vraja șamanic și memoreze le era mai greu. Privind la hieroglif, mi-am amintit ceva de genul: "Un bun de unică folosință cântă cântece la prinț", și nu sensul real al cuvântului.
Al șaselea Consiliu. Nu neglija comunicarea cu vorbitorii nativi
Extinderea vocabularului presupune o extindere proporțională a cercului de prieteni, în care companiile vor continua să se dezvolte. La mine tocmai a rămas la stânga, după ce sa alăturat societății acelorași judecători de metode neobișnuite de a studia limba chineză, și nu am presupus, ce anume va avea definitiv în mine sinologul.
Chiar și ignoranța hieroglifei și folosirea frecventă a limbii engleze nu au adus o asemenea pierdere ca o companie de idoli lingvistici, care erau tovarășii mei. Vă doresc mult noroc, răbdare și diligență.
Sursa: Serghei Rodik
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: