Aritmetică în prolog gnu

Prologul aritmetic.

Sistemul prolog nu ia în considerare simbolurile +, -, *, etc., ceva special și nu încearcă să calculeze nimic până nu îi spunem că este o înregistrare a operațiilor aritmetice. Pentru a înțelege mai bine ce nu înțelegem în aritmetica Prolog, vom executa următoarele interogări în sistem: Sistemul vă va înțelege incorect: Prolog este destinat în principal procesării informațiilor simbolice, în care nevoia de calcule aritmetice este relativ mică. Cu toate acestea, ar fi foarte ciudat dacă limba de programare a calculatorului nu conținea un set de funcții matematice și operatori aritmetici.







Pentru a efectua operații aritmetice de bază, puteți utiliza mai mulți operatori predefiniți.
  • + plus
  • - scădere
  • / Divizia (real)
  • modul mod (restul diviziei întregi)
Este timpul să spunem că aceeași expresie în Prolog poate fi scrisă în forma infix și postfix:

Bulet-in, predicate matematice în GNU Prolog (fără protozoare)

Creștere (crește cu o singură dată)







Decrementare (scădere cu unu)

Bitul "XOR" (cu excepția "SAU")

"Integral shift" de la E1 la E2 a descărcării în dreapta

Valoare absolută (număr modul)

Funcția de semnalizare returnează -1, 0 sau 1

Returnează argumentul minim

Returnează argumentul maxim

Exponentiere: E1 E2

Extracția rădăcinii pătrată a lui E

Trigonometria în radiani: atan (E), cos (E), acos (E), păcat (E), asin (E)

Logaritmul natural (bazat pe e)

"Transformează" întregul X într-un număr real

"Runda" numărul real X la un număr întreg mai mare

"Rotunjiți" numărul real X la cel mai mic număr întreg

"Rotiți" numărul real X la cel mai apropiat număr întreg

Partea integrală a numărului real X

Operațiile aritmetice sunt de asemenea utilizate atunci când se compară valorile numerice. Operatorii de comparare sunt enumerați mai jos, principala lor diferență fiind calculul valorilor numerice concatenante înainte de comparație:
  • X> Y (aritmetică (X este mai mare decât Y))
  • X = Y (aritmetică (X este mai mare sau egală cu Y))
  • X =

Cel mai mare divizor comun

Să analizăm folosirea operațiilor aritmetice pe un exemplu simplu: găsirea celui mai mare divizor comun de două numere.

Dacă se dau două întregi X și Y, atunci poate fi găsit cel mai mare divizor Z, fiind ghidat de următoarele trei reguli:

  1. Dacă X și Y sunt egale, atunci Z este egal cu X.
  2. Dacă X> Y, atunci Z este egal cu cel mai mare divizor comun al diferenței Y - X.
  3. Dacă Y

Blogul Prologului elevului







Pagina anterioară

Pagina următoare

Trimiteți-le prietenilor: