Legea privind întreprinderile private

I. DISPOZIȚII GENERALE

Scopul acestei legi este de a reglementa relațiile în domeniul creării, funcționării, reorganizării și lichidării întreprinderilor private.







Legislația privind o întreprindere privată este constituită din prezenta lege și din alte acte legislative.

O întreprindere privată este recunoscută ca o organizație comercială creată și administrată de proprietar - o persoană fizică. O întreprindere privată este o formă organizațională și juridică a entităților de afaceri.

O întreprindere privată deține o proprietate separată, poate să dobândească și să exercite proprietăți și drepturi de proprietate personală în nume propriu, să-și asume obligații, să fie reclamant și inculpat în instanță.

O întreprindere privată este răspunzătoare pentru obligațiile sale cu toate bunurile care îi aparțin.

Proprietarul unei întreprinderi private, în conformitate cu legislația, poartă răspundere subsidiară pentru proprietatea care îi aparține pentru obligațiile întreprinderii private atunci când proprietatea întreprinderii este insuficientă.

O întreprindere privată trebuie să aibă un drept de plată și dreptul de a avea un nume de companie scurtat. Denumirea completă a unei întreprinderi private trebuie să conțină numele complet și cuvintele "xususiy korxona". Numele abreviat al unei întreprinderi private trebuie să conțină numele abreviat și cuvintele "xususiy korxona" sau abrevierea "HC".

O întreprindere privată deschide conturi bancare pe teritoriul Republicii Uzbekistan și în străinătate, în modul stabilit de lege.

O întreprindere privată trebuie să aibă un sigiliu care să conțină numele său complet în limba de stat și o indicație a locației întreprinderii private. Un sigiliu poate fi indicat în presă în același timp cu numele companiei într-o altă limbă. O întreprindere privată care nu este o entitate mică de afaceri trebuie să aibă un sigiliu care să conțină numele său complet în limba de stat și o indicație a locației întreprinderii private. Sigiliul poate indica, de asemenea, numele companiei într-o altă limbă. O întreprindere privată care face obiectul unei afaceri mici are dreptul de a avea un sigiliu.

Companiile private pot avea timbre și hîrtii cu numele său, propria emblemă, precum și o marcă înregistrată în mod corespunzător și alte mijloace de individualizare a participanților de afaceri civile, bunuri, lucrări și servicii.

II. CREAREA UNEI ÎNTREPRINDERI PRIVATE ȘI ÎNREGISTRAREA STATULUI LOR

O întreprindere privată este creată de proprietar, care împuternicește întreprinderea cu proprietatea corespunzătoare și aprobă statutul ei.

O întreprindere privată este creată pe o perioadă nedeterminată, cu excepția cazului în care statutul său prevede altfel.

O întreprindere privată are dreptul să acționeze ca fondator sau să participe altfel la fondul statutar al altor persoane juridice, să deschidă reprezentanțe și să înființeze filiale în modul stabilit de lege.

Documentul constitutiv al unei întreprinderi private este carta sa.

Carta unei întreprinderi private trebuie să conțină:

lista principalelor activități;

numele, prenumele, numele și domiciliul proprietarului;

mărimea fondului statutar.

Carta unei întreprinderi private poate conține alte dispoziții care nu contravin legii.

O întreprindere privată dobândește statutul de persoană juridică din momentul înregistrării sale de stat.

Înregistrarea de stat a unei întreprinderi private se efectuează în conformitate cu procedura stabilită de lege.

Fondul statutar al unei întreprinderi private este indivizibil și determinat de către proprietar.

Contribuția la fondul statutar al unei întreprinderi private poate fi banii, valorile mobiliare, alte drepturi de proprietate sau de proprietate sau alte drepturi de înstrăinare care au o valoare monetară. Proprietarul însuși evaluează proprietatea contribuită la fondul charter al întreprinderii private.

Dacă în timpul înființării fondului de navlosire al unei întreprinderi private proprietarul transferă către întreprindere proprietatea care este o proprietate comună (partajată sau comună) a membrilor familiei sale, este obligată să obțină un consimțământ notarial al tuturor proprietarilor acestei proprietăți.

Creșterea și micșorarea capitalului charter al unei întreprinderi private se realizează prin decizia proprietarului prin introducerea unor modificări la statutul întreprinderii private.

În cazul în care, la sfârșitul celui de-al doilea și al fiecărui exercițiu financiar ulterior, valoarea activelor nete ale unei întreprinderi private este mai mică decât fondul său statutar, o întreprindere privată trebuie să își reducă fondul statutar la o dimensiune care nu depășește valoarea activelor sale nete.

Costul activelor nete ale unei întreprinderi private se determină în conformitate cu procedura stabilită de lege.







III. GESTIONAREA UNEI ÎNTREPRINDERI PRIVATE

Proprietarul unei companii private, ca lider reușește de unul singur compania fără o procură care acționează în numele său, reprezintă interesele sale, să gestioneze fondurile și alte bunuri de afaceri privat, încheie contracte, inclusiv contracte de muncă, probleme de proxy-uri, deschide conturi bancare, aproba personal, problema ordine și oferă instrucțiuni care sunt obligatorii pentru toți angajații întreprinderii.

Proprietarul unei întreprinderi private are dreptul:

să introducă modificări și completări ale statutului unei întreprinderi private în modul stabilit de lege;

să ia decizii privind reorganizarea și lichidarea unei întreprinderi private;

Să utilizeze la discreție profitul unei întreprinderi private care rămâne după plata impozitelor și a altor plăți obligatorii;

să înstrăineze proprietatea aparținând unei întreprinderi private, să o închirieze, să o garanteze, să o depoziteze ca o contribuție la fondul statutar al altor persoane juridice sau să dispună altfel de această proprietate.

Proprietarul unei întreprinderi private poate avea alte drepturi în conformitate cu legea.

Proprietarul unei întreprinderi private este obligat:

formarea unui fond statutar;

gestiona numai întreprinderea care îi aparține.

Proprietarul unei întreprinderi private poate suporta alte sarcini în conformitate cu legislația.

În cazul unei absențe temporare, proprietarul unei întreprinderi private ia o decizie scrisă de a atribui capul unei alte persoane pentru o perioadă de absență. Proprietarul unei întreprinderi private poate restricționa dreptul unui administrator temporar de a dispune de proprietatea unei întreprinderi private.

În caz de eșec al proprietarului de a servi ca șef al unei companii private, ca urmare a decesului, invaliditate, constrângerile de capacitate sau recunoașterea controlului său lipsă întreprindere privată se efectuează în conformitate cu dreptul civil și statutul de întreprindere privată.

IV. RELAȚII DE MUNCĂ LA ÎNTREPRINDEREA PRIVATĂ

Relația dintre o întreprindere privată (angajator) și un angajat al unei întreprinderi private este reglementată de un contract de muncă (contract) în conformitate cu legislația muncii.

Întreprinderea privată stabilește în mod independent formele, sistemul și mărimea unei plăți, premii și despăgubiri pentru lucrători conform legislației.

V. GARANȚII DE LIBERTATE A ACTIVITĂȚII ÎNTREPRINDERILOR PRIVATE

Proprietatea unei întreprinderi private nu este supusă naționalizării, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

Proprietatea este o societate privata care nu face obiectul rechiziționeze cu excepția cazurilor de calamități naturale, accidente, epidemii, epizootii și alte cazuri de natură extraordinară, cu plata compensației către proprietarul întreprinderii private, valoarea de piață echivalentă a proprietății rechiziționate.

Întreprinderea privată desfășoară orice activitate în conformitate cu legislația.

O întreprindere privată este liberă să efectueze tranzacții.

Întreprinderile private sunt acoperite de privilegiile, preferințele și garanțiile prevăzute de legislație pentru entitățile comerciale.

Pentru întreprinderile private, în conformitate cu procedura stabilită prin lege, se stabilesc rate constante de impozite și alte plăți obligatorii la bugetul de stat și fondurile de stat încredințate.

Profitul unei întreprinderi private după plata impozitelor și a altor plăți obligatorii este pus la dispoziția proprietarului său și nu este supus impozitării.

Inspectarea activităților unei întreprinderi private poate fi efectuată de organele de control în ordinea stabilită cel mai adesea o dată la doi ani, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

Inspecțiile planificate ale activităților financiare și economice ale întreprinderilor private - întreprinderile mici se desfășoară cel mult o dată la patru ani, iar alte întreprinderi private - nu mai mult de o dată la trei ani.

Activitățile financiare și economice ale întreprinderilor private nou create în primii trei ani de la momentul înregistrării lor de stat - întreprinderile mici - nu fac obiectul inspecțiilor programate, cu excepția cazurilor prevăzute în partea a patra a acestui articol.

Activități financiare și economice ale întreprinderilor private, nou-înființate - întreprinderi mici, care produc produse accizabile, precum și activitatea financiară și economică a companiilor private - întreprinderi mici asociate cu utilizarea direcționată a fondurilor și a resurselor bugetare și centralizate nu sunt supuse unor inspecții programate pentru primii doi ani din momentul înregistrării lor de stat.

Inspecțiile planificate ale activităților întreprinderilor private - entitățile de afaceri mici sunt efectuate de organismele de reglementare în ordinea stabilită cel mult o dată la patru ani, iar alte întreprinderi private - nu mai des decât o dată la trei ani.

Activitățile financiare și economice ale întreprinderilor private nou create - întreprinderile mici în primii trei ani de la momentul înregistrării lor de stat nu fac obiectul unor inspecții programate, cu excepția cazurilor prevăzute în partea a treia a acestui articol.

Activități financiare și economice ale întreprinderilor private, nou-înființate - întreprinderi mici, care produc produse accizabile, precum și activitatea financiară și economică a companiilor private - întreprinderi mici asociate cu utilizarea direcționată a fondurilor și a resurselor bugetare și centralizate care nu fac obiectul unor inspecții regulate pentru primii doi ani din momentul înregistrării lor de stat.

VI. DISPOZIȚII FINALE

Întreprinderile private pentru a-și proteja drepturile și interesele pot fi unite în asociații (uniuni) și în alte asociații, în conformitate cu legea.

Proprietarul unei companii private dreptul de a vinde, da, lăsa moștenire întreprindere privată ca un complex de proprietate sau în alt mod la înstrăinarea acestuia.

La transferul unei societăți private dreptul de a folosi denumirile comerciale, mărcile comerciale, mărcile de servicii și alte mijloace de individualizare a societății private și a produselor sale, lucrările efectuate sau serviciile sunt transferate către noul proprietar, cu excepția cazului în care se prevede altfel prin lege sau contract.

O întreprindere privată poate fi reorganizată sau lichidată prin decizia proprietarului sau a instanței în modul prevăzut de lege.

Litigiile în domeniul creării, activității, reorganizării și lichidării întreprinderilor private sunt soluționate în ordinea stabilită de legislație.

Persoanele vinovate de încălcarea legii unei întreprinderi private sunt responsabile în conformitate cu procedura stabilită.

Președintele Republicii Uzbekistan I. Karimov







Articole similare

Trimiteți-le prietenilor: