Verificarea motorului care funcționează cu convertizor de frecvență

Verificarea generală a motorului

Diferitele tipuri de convertoare de frecvență, care diferă în principiile de funcționare, modularea și metodele de comutare a frecvenței, dau o variație a eficienței pentru același motor [4]. În calculele teoretice și în testele de laborator se determină că sarcina maximă continuă (momentul de rotație) al transmisiei cu convertizoare de frecvență depinde în principal de metoda de modulare și frecvența comutării convertorului de frecvență.

Principiul de bază al motorului alimentat de convertizorul de frecvență este că momentul maxim de încărcare admisibilă a motorului, în funcție de viteza de rotație a rotorului acestuia ar trebui să dea aceeași temperatură de creștere a motorului ca atunci când alimentarea cu o frecvență de referință de tensiune sinusoidală la sarcină nominală [4]. Această creștere a temperaturii, de regulă, corespunde izolare clasa B.

Creșterea capacității de încărcare a motorului poate fi realizată:

- creșterea eficienței răcirii;

- filtrarea tensiunii de ieșire a convertorului de frecvență;

- proiectarea specială a rotorului.

În convertorul de frecvență PWM, tensiunea de ieșire (sau curentul) este o serie de impulsuri, iar cablul dintre convertorul de frecvență și motor poate avea o lungime de 100 m sau mai mult. Dacă rezistența la undă a cablurilor și a înfășurărilor motorului nu sunt potrivite, un val de tensiune se reflectă la ambele capete ale cablului. Această reflectare mărește vârfurile de tensiune atât la bornele motorului, cât și la înfășurarea statorului și poate duce la defectarea izolației. Pentru a proteja împotriva acestui fenomen negativ, trebuie respectate următoarele recomandări [4]:

- dacă tensiunea de alimentare nominală a rețelei este de 415 V sau mai mică, câștigul de izolație al motorului de inducție nu este necesar;

- dacă tensiunea de alimentare nominală a rețelei este de 660-690 V, este necesară izolarea motorului;

- dacă tensiunea de alimentare nominală a rețelei este în intervalul 440-575 V, trebuie luată în considerare lungimea cablului dintre convertorul de frecvență și motor, precum și puterea de ieșire a motorului.

Există o serie de măsuri speciale pentru a reduce supratensiunea în bobina motoarelor:

- instalarea de filtre la ieșirea convertizorului de frecvență;

- utilizarea unor cabluri speciale de "amortizare" (creșterea atenuării undelor reflectate);

- utilizarea limitatoarelor de tensiune pe terminalele motorului.

Împământarea corectă este foarte importantă, dar într-o unitate cu convertizor de frecvență trebuie acordată o atenție deosebită pentru a asigura:

- funcționarea tuturor dispozitivelor și releelor ​​de protecție;

- nivelul minim sau admisibil al interferențelor electromagnetice;

- nivelul admisibil al tensiunii de sarcină pentru a evita curenții care duc la avarie (defecțiune).

Trebuie luat în considerare faptul că în unitatea cu un convertizor de frecvență suma tensiunilor de fază nu este niciodată zero. Acest lucru provoacă dificultatea de a menține potențialul zero pe carcasa motorului. Tensiunile și curenții capacitivi în cazul unei împămânări necorespunzătoare a statorului pot afecta tensiunea de alimentare și pot dezactiva echipamentul.







Articole similare

Trimiteți-le prietenilor: