Eugene Onegin primește o educație tipică aristocrată. Pușkin scrie: "La început, Madame la urmat, apoi domnul a înlocuit-o." L-au învățat să glumească, dar Onegin a primit încă cunoștințele minime care erau considerate obligatorii în nobilime. Pușkin, făcând schițe, ca și când își amintește tinerețea:
Am învățat puțin câte puțin
Ceva și cumva,
Deci, educația, mulțumesc lui Dumnezeu,
Nu avem nici un motiv să batem.
El dă apoi o caracterizare a lui Onegin:
Este complet francez
Am putut să vorbesc și să scriu;
Ușor mazurku dansat
Și sa înclinat fără teamă;
De ce esti mai mult? Lumina a decis,
Că el este inteligent și foarte frumos.
În mintea lui, Onegin este mult mai mare decât colegii săi. El știa o literatură puțin clasică, a avut o idee a lui Adam Smith, citește Byron, dar aceasta nu conduce la un romantic, o senzație de arsură, cum ar fi Lena, și nici un protest politic ascuțit, cum ar fi Griboedov Chatsky. Sobru, „refrigerate“ minte si satietate plăceri ale lumii au condus la faptul că Oneghin își pierde interesul în viață, el cade într-o profundă melancolie:
Handra îl aștepta în gardă,
Și a alergat după el,
Ca o umbra sau o sotie fidela.
Din plictiseală, Onegin încearcă să găsească sensul vieții. orice activitate. Citește foarte mult, încearcă să scrie, dar prima încercare nu a dus la nimic. Pușkin scrie: "Dar nimic nu a ieșit din stiloul lui."
În satul în care Onegin dă moștenirea, face încă o încercare de activitate practică:
Yarem, el a recoltat vintage
Obrokom ușor înlocuit;
Și sclavul destinului a fost binecuvântat.
Dar el a sufocat în colțul lui,
Văzând în acest rău teribil,
Vecul lui calculator.
Dar aversiunea barbară de a lucra, obiceiul libertății și păcii, lipsa voinței și egoismul pronunțat - aceasta este moștenirea pe care Onegin a primit-o din "societatea înaltă".
Spre deosebire de Onegin, în imaginea lui Lensky, este dat un alt tip de tinerețe nobile. Lenski joacă un rol esențial în înțelegerea caracterului lui Onegin. Lenski - un nobil, de vârsta lui este mai mic decât Onegin. A fost educat în Germania:
El este din Germania cețoasă
Am adus fructe de bursă,
Spiritul este ardent și destul de ciudat.
Lumea spirituală a lui Lensky este asociată cu o viziune asupra lumii romantice, este "un fan al lui Kant și un poet". El are sentimente deasupra minții sale, el crede în dragoste, în prietenie, în decența oamenilor, acest idealist ireparabil care trăiește într-o lume de visuri frumoase. Lensky privește viața prin pahare de trandafiri, își găsește naiv în sufletul lui Olga, cea mai obișnuită fată.
Cauza morții a fost Oneghin Lenski indirect, dar, de fapt, el este ucis de contactul dur cu realitatea crudă. Ce inseamna Onegin si Lensky in comun? Ambele aparțin unui cerc privilegiat, ei sunt inteligenți, educați, în dezvoltarea lor internă, sunt mai mari decât cele din jurul lor, sufletul romantic! Lensky caută frumusețea peste tot. Onegin, prin toate acestea, a trecut, obosit de ipocrizia și corupția societății seculare. Pușkin a scris despre Lena: „A fost o inimă dulce ignorant speranța prețuite lumii și o nouă strălucire și zgomot.“ Oneginslushal pasionat discurs Lena zâmbind mai în vârstă, el a încercat să păstreze ironia lui: „Și m-am gândit: prostie ma interfera cu fericirea de moment și fără mine este timpul să vină, lasa moment el este viu, dar crede că perfecțiunea lumii, o căldură simplu de o vârstă tânără și strălucire tineresc și tineresc delir ". Pentru Lena prietenie - natură nevoie urgentă, Oneghin este prietenos „plictiseala“, deși, în felul său legat de Lena. Nestiind viața Lena întruchipează tipul cel comun al tineretului aristocratic avansate, precum și dezamăgit în viața lui Oneghin.
Cred că Onegin era mai adânc în interior decât Lensky. "Mintea lui ascuțită și răcită" este mult mai plăcută decât romantismul înalt al lui Lensky, care ar dispărea repede, deoarece florile dispar în toamna târzie. Nemulțumirea cu viața este capabilă să experimenteze numai adânc în natură, Pușkin mai aproape de Onegin, scrie despre el și despre el:
Am fost întristat,
Jocul pasiunii pe care l-am cunoscut amândouă,
Viața celor doi am fost chinuită,
În ambele inimi, căldura a fost stinsă.
Pușkin admite în mod deschis la simpatiza cu el, multe digresiuni lirice din roman sunt dedicate acestuia. Onegin este profund afectat. Acest lucru poate fi înțeles din liniile: „De ce sunt eu un glonț în piept rănit De ce nu am un bătrân bolnăvicios ca acest biet fermier Sunt tânăr, viața este puternică în mine, de ce ar trebui să aștept nostalgie, dor ???.“
Pușkin a încorporat în Onegin multe dintre aceste trăsături care vor apărea mai târziu în personajele lui Lermontov, Turgenev, Herzen, Goncharov și alți scriitori. Și astfel de romanticieni ca Lenski nu pot rezista loviturilor vieții: fie ei se împacă cu ea, fie vor pieri.
Materiale înrudite:
Trimiteți-le prietenilor: