Cât de repede devenim străini.
cât de repede uităm de iubire,
despre a fi aproape, draga mea
și să renunțe la soarta acelor zile.
Cât de îndrăgostiți de patch-uri în dragoste,
da găuri de viață, care nu este în magazin,
dar zilele se construiesc, ar fi soldații,
mergeți ca niște umbre de pe drumurile frontale.
Și câte lacrimi au fost transfuzate noaptea,
dar câte cuvinte în rugăciunile lui Dumnezeu au auzit,
iar inima bate, ca si cum ar fi dat o bata,
astfel încât soarta ne-a dat o lecție.
Cât de greu este să înțelegi că sa întâmplat totul,
acea fantomă amară cu mâna să tragă,
dar fericirea, este în viață, ca o bară de tracțiune,
merge acolo unde este cel mai bine pentru el să trăiască.
Înțelegi totul cu inima și cu sufletul tău,
dar otravă de ofensă toate picăturile într-un pahar,
cred că această durere și mare,
când iubitul tău te-a trădat.
De multe ori suntem de vină pentru acest lucru,
noi nu observăm regulile soartei,
dawn așteptăm, dar trecând prin apusuri de soare,
și să construiască toate podurile de aer.
Nu observăm trucuri dificile,
dau libertatea de a înființa o rețea,
dar în viață există înșelători înșelători,
le-a plăcut viața ta dulce.
Cât de repede devenim străini,
încă arzând sarutul ieri,
dar acum doar zâmbește, dar strâns,
ca și cum ar fi o comandă "nu te îngădui".
Lăsați focul dragostei pe suflet să iasă,
cel care a plecat pentru o oră pleacă,
și el sărbătorește singura sărbătoare de astăzi,
în sufletul său arde un foc străin.
Timpul pe care îl avem pe cap nu va afecta,
dar durerea va dispărea, lăsând călugărițele,
pe oglinda vă scriu ruj,
ierta toate păcatele din trecut.
Iar o nouă lumină va trece peste turn,
zorii zorilor te vor surprinde din nou,
dar iubirea este un astfel de loc de muncă,
vinul mă tratează din nou.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: