- Te-ai dus acasă în acea noapte. De atunci, nu a apărut la niciuna dintre recepții, unde domnișoara Waverly se consideră regină. De aceea, orice ți-a făcut, sa întâmplat înainte de a te grăbi să mă ajuți.
Regina? Da, cea mai potrivită definiție pentru domnișoara Waverley. Henrietta a văzut-o într-o seară, această fată, fără îndoială, a luat cu siguranță admirația bărbaților. Iar astfel de tineri agresivi din mediul rural, ca Richard, par să se mândrească să-și mărturisească cât de fascinați sunt.
Buzele lui Henrietta se răsuceau în dispreț.
- Aha! Se pare că am lovit ochiul taurului! Și nu încercați să o negați. Domnișoara Waverly a făcut ceva, de ce te-ai retras să plângi.
Henrietta nu a trebuit niciodată să vadă un zâmbet mai cinic decât cel al domnului Deben.
- Și atunci ai avut șansa să ajungi chiar și cu ea, continuă el zîmbind disprețuitor, și tu ai profitat de ea.
Henrietta a vrut să protesteze, spun ei, nimic de genul ăsta și nu era în gândurile mele. Dar își amintea gândurile ei despre ce nu l-ar lăsa pe domnișoara Waverley să-l prindă pe un domn care nu mai bănuia în capcană.
Se aplecă înapoi, încruntându-se. A oprit cu adevărat încercarea de a compromite pe Deben pentru că era invidioasă și supărată? Era îngrozită, realizând că acțiunile ei ar putea fi conduse de astfel de motive de bază.
Șocată, Henrietta a refuzat să reproducă din nou ceea ce se întâmplase pe terasă, dar cu o altă fată - nu domnișoara Waverley - în rolul principal.
Era dificil pentru ea să evalueze obiectiv situația, pentru că în acea noapte ea acționa, fără prea multă gîndire, doar reacționând la evenimentele care se desfășurau. Inițial, știind domnișoara Waverly, ea a fost surprins de faptul că ea nu a observat modul în care muzica sa oprit, din cauza prezenței pe terasa este în mod clar indică faptul că dansul ei cu Richard peste. Henrietta aruncă o privire spre ușa prin care intră domnișoara Waverley, îngrozită de gândul că deja a îndurat acea noapte. Singurul lucru care lipsea era faptul că Richard a ieșit pe terasă, făcându-i involuntar o mărturie pentru scena romantică.
Până în momentul în care Henrietta a dat seama că nimeni nu merge la domnișoara Waverly pe tocuri de această fată nerușinat deja a sărit pe gâtul Domnului Deben în speranța de a provoca un fel de răspuns de la el.
Încercarea ei a fost la fel de reușită ca și încercarea lui Henrietta cu Richard. Deben nu a căzut pentru asta. Se comporta ca și când ar fi găsit încercările sale persistente de a se interesa de repulsie. Henrietta sa bucurat când ia reproșat pe domnișoara Waverley pentru comportamentul său nedemn.
Apoi ușile terasei s-au deschis, a apărut mama domnișoarei Waverley și Henrietta sa înfuriat nu mai puțin decât contele, reacționând instinctiv la situație. Ura pe domnișoara Waverley se fierbe în ea cu vigoarea reînnoită și ea a sărit de pe ascuns, fierbe de indignare.
- Ai greșit în contul meu, spuse Henrietta.
Pentru un moment, Contele o făcu să se îndoiască de ea, dar, după ce își studiase mai atent motivele, a ajuns la o concluzie reconfortantă, care sa grăbit să-l informeze.
"Aș fi făcut același lucru dacă aș vedea o femeie care încearcă să prindă un om într-o capcană de căsătorie într-un mod atât de scăzut", îl asigură cu căldură. "Este absolut teribil!"
Contele o măsura cu o privire pătrunzătoare:
"Cu toate acestea, îndrăznesc să spun că nu negați că ați plâns peste ceva ce ți-a făcut mai devreme."
- Știam asta, spuse el într-un ton mulțumit. - Și ce a făcut ea? L-ai răpit pe bărbatul cu care te-ai îndrăgostit, nu crezi?
Domnul Deben nu este doar de nesuportat, merită cu siguranță dispreț! Prin rânjetul pe care îl apărea pe buze, Henrietta a ghicit că va ridiculiza pe oricine capabil să manifeste astfel de sentimente exaltate.
"K-pare să fie îndrăgostit?" Ea și-a aruncat înapoi capul și a încercat să râdă. "Nu fii prost, nu e deloc așa."
Lordul Deben a zâmbit victorios.
"Nu sunt nebun". - Se uită la pene de strut pe capota, care se mișcă în timp cu mișcările capului. - Deși, probabil, veți fi mângâiați de faptul că multe fete de vârsta dvs. îți înfundă capul cu nonsens romantic.
Dar el a continuat să vorbească fără să-i acorde atenție cuvintele:
"Nu am trecut de cinci minute de când l-am întâlnit pe domnișoara Waverley, deoarece mi-am dat seama că era obișnuită cu bărbații căzuți în fața ei.
- Adevărat, se gândi încetișor Henrietta. În timp ce capul ei era plin de vise romantice despre eroi străvechi greci, frumoasa domnișoară Waverley fascinase contemporanii.
Henrietta se întoarse pentru a evita să vadă batjocura în ochii căprui ai lui Lord Deben.
- Și e foarte primitoare, spuse Henrietta, vocea tremurândă de emoție. - Dacă bărbații nu văd altceva decât aspectul ei atractiv, atunci toți sunt idioți. Oricine se găsește cu ușurință în ghearele acestei pisici, cu siguranță nu va fi cel pentru ... ei bine ... - vocea ei coborî într-o șoaptă - m-aș fi căsătorit.
- De fapt, nu este necesar, confirmă Lordul Deben. "Nici un om capabil să-și schimbe atenția de la tine la un intrigant ca ea, nu merită atenția ta".
Ea a hotărât că, cu cuvintele ei, voia să o facă să se simtă mai bine, dar ea îi amintea doar incertitudinea constantă cu privire la sentimentele lui Richard pentru ea. Nu a mai arătat niciodată un interes, pe lângă recunoașterea faptului că era sora celui mai bun prieten al său. Așa că a continuat până la sfârșitul Crăciunului, când a apucat-o într-un braț, a târât o coroană de vâsc atârnată deasupra ușii și la sărutat cu căldură.
Toate visele lui Henrietta despre Richard au început cu acest singur caz uimitor. Până atunci, ea la considerat a fi doar un prieten incredibil de frumos al fratelui său Hubert.
Și apoi ... Ea se înghesuise sub blana de vulpe, sperând că o va proteja cumva de ochii pierduți de Lordul Deben. Richard nu a confirmat nimic pe care Henrietta la luat pentru a-și exprima interesul, apoi ea însăși, dezmințită de rușine, sa dus la Londra pentru el.
Dar acest lucru este deja în trecut. Nu intenționează să-și petreacă mai mult timp pe un bărbat atât de stupid încât nu a observat-o pe fata chiar sub nas. În Londra, pentru cei care nu au suficientă distracție: prelegeri, expoziții și mulți oameni interesanți cu care poți vorbi. Ei au un cap pe umeri și sunt capabili să-și dispună creierul, să-i aplice în beneficiul comerțului și să nu cheltuiască cu mândrie averea moștenită pe distracții dubioase.
Totuși, nu putea suprima un suspin.
- Domnișoara Waverley este incredibil de frumoasă. Și are un sentiment de demnitate. Trebuie doar să zâmbească omului să-și întoarcă capul.
Deben nu-i plăcea disperarea bruscă a lui Henrietta. Mi sa părut greșit că sa comparat cu o astfel de femeie și în mod clar nu în favoarea ei.
- Ei bine, nu și-a întors capul, spuse ferm. - Nu e deloc impresionat.
- Da, se gândi Henrietta cu satisfacție. "El accentuează în mod constant disprețul față de această fată."
Mulțumit de faptul că a reușit să-i înveselească pe interlocutor, Deben a continuat:
- În general, îndrăznesc să spun, nu este mai atractivă decât tine.
El a înțeles că nu avea încredere în sine, așa că sa hotărât să ajute.
Când Henrietta se întoarse spre el cu o față nedumerită, îi acordă o privire intensă atentă.
- Nu spun că ești o femeie frumoasă și vreau să spun că domnișoara Waverley poate transforma și capul unui bărbat. Trebuie doar să faci puțin mai mult efort.
- Nu o frumusețe, spuse ea, înainte să se formeze o bucată în gât.
- Trebuie doar să te compari cu ea și să înțelegi: am dreptate. În plus, fiind un expert în ceea ce face o femeie atractivă în ochii unui bărbat, spun: nu sunteți lipsiți de potențial.
- Vrei să spui că vrei să treci mai devreme de mine?
- Asta e. Din nou, îi aruncă o privire neclintită la fața ei. - Aveți un ten uimitor de sănătos, nu există nici o vegetație nedorită. Aveți ochi frumoși expresivi și dinți sănătoși și drepți. Ca un cunoscator al frumuseții feminine nu poate ajuta, dar plânge că nasul este disproporționat de mare în raport cu alte caracteristici faciale, și totuși nu văd nici un motiv care împiedică, pentru a pune propriile tale cuvinte, „rândul său, capul unui om“ nu este prea exigent în aspirațiile lor.
"Tu ..." Henrietta își încleșta pumnii, abia reținându-se. "Tu ești cel mai notoriu șmecher pe care l-am întâlnit vreodată".
"Nu sunt nepoliticos, dar cinstit." Cât de tipică este o femeie să se agațe de o singură calitate dintr-o listă uriașă de complimente, care poate fi interpretată ca o insultă și ofensată.
"Și cât de tipic e un bărbat să facă un compliment plictisitor, pe care nici o femeie, care are cel puțin o picătură de mândrie, o va considera altfel o insultă!"
- Domnișoară Gibson, am lăudat doar tenul, ochii si dinti, a spus că, atunci când aveți un serviciu bun șansa de a trezi interesul unui om receptiv, sunteți totuși cu încăpățânare se agăța de lipsa de care - nu îndrăznești să negi că - posedă.
Au mers până la Poarta Cumberland pentru a doua oară.
- Du-mă acasă, spuse Henrietta decisiv. "Vreau să mă dați imediat acasă și niciodată, niciodată să îndrăznești să te deranjezi cu vizitele tale".
Lordul Deben se uită la ea suspicios. El era obișnuit cu faptul că femeile caută întâlniri cu ei, Fawn, trimite priviri languroase în săli de bal fierbinte și furis împinse note mici, cu o indicație de unde să le găsească în cazul în care doresc să cunoască mai bine cu farmecele lor.
Iar femeile îi așteaptă pe terase în încercarea de a se căsători cu el.
Nici unul nu-i spusese până acum că era nepoliticos, nu încerca să coboare cu un semn arogant și să ceară să fie luată acasă.
Desigur, el a condus echipajul de la ieșirea din parc, intenționând să facă oa treia rundă.
- Mersul se va termina când vreau, spuse el brusc. "Și dacă vreau să vă mai plătesc o altă vizită, cine mă va opri?" Mătușa ta? Nu îndrăznea.
Henrietta nu și-a putut crede urechile. La începutul plimbării, contele a spus că nu intenționa să-și petreacă timp prețios pe el.
- Ești dezgustător, murmură ea. - Nu vrei să continui să te plimbi. Și nu cred că o iota va dori să mă vadă din nou. Ești obișnuit să fii agresiv, pentru că tu ... te bați.
"Intimidarea, conform definiției, este un om care îi ofensează pe cei care sunt evident mai slabi decât el însuși pentru plăcerea lui", a bătut Deben. "N-am încercat niciodată să te jignesc." În plus, toate acțiunile mele sunt îndreptate spre tine pentru totdeauna. Cu cât petrec mai mult în comunitatea ta, cu atât mai puternic cred că ai nevoie de cineva care să aibă grijă de tine. Se pare că lipsește instinctul de auto-conservare. Vorbiți tot ce vă vine în minte, fără să vă gândiți la consecințele pe care aceste acțiuni le vor conduce. Headshot se îndreaptă spre situații care depășesc cu mult înțelegerea. Naivitatea ta este uimitoare.
- Ai fost martor la impulsivitatea mea, răspunse Henrietta. "Credeți-mă, profund regret că am intervenit atunci ... Nu, de fapt nu ..." Și-a ridicat bărbia și a privit cu furie la Deben. - Nu, nici măcar nu mă pocăiesc. Nu pot să stau domnișoara Waverley și mă îndoiesc că o să pot iubi vreodată. Dar nu am putut continua să trăiesc în pace cu mine dacă i-ai ruinat reputația, nici măcar că bănuiați că l-am văzut și că l-aș fi putut împiedica dacă mi-ar fi luat inițiativa.
Cred că m-ai auzit. Din motive de claritate, sunt de acord, probabil, cu acțiunile mele și părea naivă și nehotărâtă, dar cel puțin un rezultat bun este evident.
"Oh, dumnezei, acum spui, exact ... puritanka." Este ca și cum din copilărie ați instilit încrederea în existența unui vechi cod de onoare din renașterea monarhiei.
- Am fost crescut cu ideea că trebuie să spui mereu adevărul, să apreciezi onoarea și decența. Și în acest lucru nu este nimic neobișnuit.
Deben râse cu glas.
- Aceste cuvinte confirmă doar naivitatea ta. Ai nevoie disperată de un apărător. Eu locuiesc mult în lume și se rotesc în cercuri diferite, dar până acum nu am întâlnit niciodată un om care pune astfel de valori peste interesele sale egoiste. Dacă nu l-ai numi pe domnișoara Waverley o pisică, nu aș vrea să am nimic de-a face cu tine, căci nu pot să stau ipocrizie și ipocrizie.
"Nu sunt deloc prudent!" Și nu un ipocrit! Eu ...
- Foarte bine, întrerupă Deben. "În acest caz, vă eliberez acest păcat". Păcatul ", a râs el amărât. "Dar cine sunt eu pentru a elibera păcatele cuiva?" La urma urmei, dacă crezi cuvintele cuiva care se consideră un expert în acest domeniu, eu sunt cel mai îngrozitor păcătos din vremea noastră.
- Într-adevăr? Henrietta se rosese adânc la menționarea cuvintelor ei urâte și încerca grăbit să facă o gafă grosolană. "Am vrut să spun ... Ei bine, orice persoană ar putea spune același lucru".
- Vicarul, ca de obicei, crede că, stând în spatele amvonului, are o influență. Și din moment ce, așa cum se întâmplă, este și fratele meu, el mă condamnă public fără nici o remușcare. Doar pentru o schimbare.
Pentru o schimbare? Henrietta se încruntă.
"Dacă în obișnuința lui ... hmm ... vă învinovățesc public, de ce participați la predicare?"
"Este o părere idiotică că prezența mea la prima sa predică din biserica parohială, unde slujește pentru salariu, ne poate ajuta să închidem decalajul în relație".
De fapt, Deben convins că semințele de ură semănate de tatăl său, când el și fratele lui Will erau încă mici, a permis astfel de rădăcini adânci, care chiar și așa-numitele Frații sens creștin nu a fost suficient să ierte și să uite. Fața lui Will a fost răsturnată de furie când a fost răstignit pentru adulter și adulter. Culminarea predicii a fost privirea răutăcioasă și asigurarea că doar cei în care trăiește umilința vor moșteni pământul.
Ei bine, așa este, dar Will cu siguranță nu va moșteni averea tatălui său, în ciuda faptului că el și soția lui au reușit deja să conceapă un copil. Deben a înțeles că va trebui să se căsătorească și să aducă în lume un moștenitor, dar refuzul de a se limita la o femeie ca mama sa până la sfârșitul zilelor lui la făcut să rămână în viață.
Oh, femeia asta! Ar putea avea frați și surori adevărați dacă ar avea cel puțin o picătură de decență. Dacă ar fi deranjat să protejeze cel puțin unul dintre copiii ei de furia tatălui ei, ei se puteau trata cel puțin celuilalt cu o mai mare toleranță. Cu toate acestea, propunerea lui Deben pentru pace, pe care a făcut-o lui Will la predică, sa întors împotriva lui.
Ei bine, din moment ce Will atât de tânjit de război, va reuși. Deben a decis că era pur și simplu obligat să uite imediat despre aversiunea față de sexul feminin în general și, în special, cu soțiile, sarcina sa principală fiind de a procreat. Are nevoie doar de un fiu legal.
La vederea expresiei domnului Deben, inima lui Henrietta a bătut, și a strâns mantaua pentru a-și păstra mâinile pentru sine. Fratele lui la rănit, condamnându-l public. Bărbații nu sunt obișnuiți să recunoască că sunt, de asemenea, capabili să sufere dureri. Dar asta, desigur, a explicat de ce contele a îndemnat brusc pe cai, forțându-i să măture cu viteză furioasă.
Ai citit introducerea! Dacă cartea este interesantă pentru dvs., puteți să cumpărați versiunea completă a cărții și să continuați citirea fascinantă.
Textul integral al cărții pentru a cumpăra și descărca pentru 59.90 руб.
Articole similare
-
Cartea - Gofman Ernst Theodore Amadeus - Mireasa Regală - citiți online, pagina 1
-
Rezervați - amulet pentru o vrăjitoare - nary darya - citiți online, pagina 8
Trimiteți-le prietenilor: