Estonienii, ca și finlandezii, cred că limba lor este una dintre cele mai dificile și una dintre cele mai eufonice limbi ale lumii. Această opinie larg răspândită este adesea observată de mulți ruși care trăiesc în Estonia ca o scuză și o explicație de ce nu pot învăța estonieni, chiar dacă doresc. Estonienii își mirează și își prețuiesc limba, o idolizează și devin din ce în ce mai toleranți de erori gramaticale sau accente străine atunci când vorbesc limba lor. Ar putea chiar să pară că estonienii nu doresc ca limba lor să fie studiată de străini. Motivele pentru această minciună în trecutul recent, atunci când puritatea limbii cu atenție păzit și cultivat sub regimul sovietic, ca o piatră de temelie a identității naționale, atunci când nimic altceva de făcut. Spre deosebire de națiunile mici din Rusia, estonienii au avut un succes, dar este nevoie de timp pentru ca această reacție defensivă să treacă.
Dar nu lăsați această prefață să vă sperie! Fiecare limbă are câteva trăsături extrem de simple, iar unele sunt foarte dificile, iar complexitatea are tendința de a se înlătura. Japoneză și chineză ar trebui să fie studiate de două ori - o dată pentru a vorbi și o dată pentru a scrie. Când studiați limba germană, va trebui să vă amintiți sexul pentru mii de cuvinte, în limba engleză este dificil să înțelegeți pronunția.
Deși limbile fino-ugrice s-au dezvoltat separat unul de altul de mii de ani, ele au multe trăsături lexicale și gramatice comune care se dovedesc a fi o origine comună. Acestea includ:
- Lipsa unui fel (același pronume pentru "el" și "ea"),
- Absența articolelor definite definitiv (ca "a" și "the" în limba engleză),
- Cuvintele lungi care sunt cauzate de structura limbii,
- Numeroase cazuri gramaticale,
- Postpoziții ("postwords") în locul preposițiilor (prepoziții sau "precondiții") și
- Absența unui echivalent sintactic pentru verbul "de a avea"
Astfel, limba estonă se caracterizează prin următoarele caracteristici principale:
Conjugarea verbelor: există doar patru ori: unul prezent și trei trecut. Fără viitor, estonienii nu cred în viitor. În fiecare moment, încheierea verbului depinde de persoană și de numărul. Este foarte incomod că fiecare verb are două infinitive și trebuie să știți care dintre acestea să fie folosit. Chiar mai amuzant: ambele infinitive pot fi respinse.
Formarea de cuvinte: Estonienii vor să inventeze cuvinte noi. Cea mai ușoară cale pentru aceasta este combinarea cuvintelor. Altfel, sau ca o completare, pot fi utilizate sufixe. Văzând textul estonian, un străin poate să creadă mai întâi că limba estonă este foarte nesaturată. De fapt, nu este așa. Dacă traduceți textul estonian în engleză, versiunea în limba engleză nu va fi mai scurtă decât versiunea estonă. Faptul este că cuvinte lungi din textul estonian sunt compuse, colectate din 2-4 cuvinte și formate cu ajutorul sufixelor.
ORICE ARTICOLE, PRETURI RARE: Ce fel? Spre deosebire de limbile indo-europeană, în estonian nu există nimic asemănător unui gen gramatical. Singurele cazuri în care indirect puncte la cursa - formarea de cuvinte cu sufixe: lipsa acestora [-] pentru bărbați și -tar sau -nna pentru femei. Tantsijatar este întotdeauna o dansatoare, lauljanna este cântăreață, dar nu poți spune unui bărbat sau femeie tantsija sau laulja. Aceasta este o ușurare pentru ido-europeană, liberă de obsesia față de folosirea corectă din punct de vedere politic a pronumelor. Artikli și prepositions sunt, de asemenea, complet absente, așa se întâlnește. klaver și vesi. este o pădure, un pian și o apă, nu o pădure. pianul sau [-] apa. Posturile sunt însă utilizate, uneori, ca o alternativă la anumite cazuri. Klaveri sisse este echivalent gramatic cu klaverisse. ambele versiuni înseamnă "în pian". Ar putea părea ciudat că, în loc să spună "sub pian", estonienii spun klaveri - "pian under".
Cuvânt liber pentru cuvinte. Aici este vorba despre aceeași întrebare: care este ordinea? Folosirea semnificațiilor morfologice pentru a exprima relațiile dintre cuvinte într-o propoziție face ordinea cuvintelor mult mai liberă. Cu toate acestea, unele secvențe par mai naturale pentru a oferi, și ordinea „subiect-predicat-obiect“ este predominantă în propoziții obișnuite neutre, dar oferta este destul de clar, chiar și în cazul în care ordinea cuvintelor este absolut greșită. În cazul în care relațiile gramaticale sunt exprimate prin sufixe, poziția de cuvinte într-o propoziție nu este important, dar dacă nu există finaluri de caz, singura modalitate de a specifica aceste relații - ordinea cuvintelor. Acesta este motivul pentru care limba engleză are o ordine de cuvânt solidă, iar în estonă este gratuită. Exemplul canonic este utilizat de către profesori - o propunere constând din patru cuvinte tihti (de multe ori) taevas (în cer) Tähti (stele) nahti (au fost observate), în cazul în care sunt la fel de posibil toate combinațiile și există mai mulți candidați pentru „cel mai convenabil“, ordinea cuvintelor:
Tihti taevas tähti näHTI
Tihti taevas nähti täHTI
Tihti tähti taevas näHTI
Tihti tähti nähti taevas
Tihti nähti taevas täHTI
Tihti nähti tähti taevas
Nähti tihti taevas täHTI
Nähti tihti tähti taevas
Nähti taevas tähti tihti
Nähti taevas tihti täHTI
Nähti tähti taevas tihti
etc, etc
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: