Biserica "speranță pentru oameni" este puritatea unui creștin

"Ferice de cei cu inima curată, căci ei Îl vor vedea pe Dumnezeu". (Matei 5: 8)


Toată lumea își amintește sloganul: "Curățenia este garanția sănătății".

În mod clar, aici avem în vedere sănătatea fizică, igiena corpului. Dar puritatea spirituală este mai importantă decât corporalitatea. "Din inima curată, văd ochii puri"; "Puritatea sufletului este cea mai bună frumusețe", spune înțelepciunea populară.







Sfânta Evanghelie ne învață puritatea duhovnicească - puritatea inimii. Din inima omenească emană sentimente care guvernează întreaga persoană, viața și acțiunile sale. Cu toate acestea, în lumea modernă, majoritatea oamenilor nu observă nu numai puritatea spirituală, ci și fizică - puritatea cărnii lor, care este darul lui Dumnezeu. Oamenii beau fără discriminare tot felul de băuturi, aromatizate cu substanțe chimice nocive, alcool, otrăvit cu nicotină, medicamente și alte substanțe otrăvitoare. Firește, într-un astfel de corp nu poate trăi un spirit sănătos, nu poate fi curat și sănătos.

Mai mult decât atât, prințul acestei lumi se încearcă în orice mod de a preda oamenilor ceva spirit rău - necredința, mândria, egoismul, avariția, imoralitate, parazitismul, vrăjitoria, îmbuibarea, etc, astfel încât lumea modernă se transformă într-o mlaștină de rău și rău. Iar oamenii care trag o existență mizerabilă în această mlastină, devin proprietatea diavolului, conducându-i la pierzarea veșnică. Cochiliul globului, pe care trăiesc maeștrii nepăsători, se descompune, se mișcă, se prăbușește și se pierde. Și locuitorii săi nu numai că nu reușesc să-l îmbunătățească, ci contribuie, în orice caz, la moartea sa. Drept urmare, totul merge până la punctul în care "pământul și toate treburile pe el vor arde".

Totuși, în ciuda unei astfel de situații catastrofale, Dumnezeu oferă cu dragă locuitorilor pământului o alternativă - viața veșnică. În Predica Sa de pe Munte, Hristos proclamă unul dintre criteriile spirituale de bază prin care omul poate găsi fericirea de a trăi veșnic cu Dumnezeu în Împărăția Sa Ceresc. "Ferice de cei cu inima curată, căci ei Îl vor vedea pe Dumnezeu". (Matei 5: 8)

Toți oamenii de pe pământ sunt creația lui Dumnezeu. Dumnezeu îi iubește cu dragoste sacrificială, pentru El, El a dat pe Fiul Său singur-născut pe crucea morții pentru a ispăși păcatele întregii omeniri. El îi cheamă pe fiecare să se pocăiască de păcatele sale și să primească mântuirea din moartea veșnică. Dumnezeu purifică inima păcătosului penitent de la toate păcatele. Astfel, o persoană care vine la Dumnezeu atinge o inimă curată, ca viză a lui Dumnezeu pentru mutarea în Împărăția Cerurilor, unde va petrece eternitatea, având o comuniune constantă cu Domnul.


Un creștin care mărturisește un Dumnezeu viu îl mărturisește nu numai în rugăciunile sale, ci îl predică și pe toți păcătoșii căzuți, dușmanii lui Dumnezeu. Un creștin nu este doar un membru al Bisericii lui Cristos, un subiect al Împărăției lui Dumnezeu, dar și vasul lui Dumnezeu umplute cu adevărul și puterea lui Dumnezeu, lumea care transmite lumea păcătoasă despre mântuirea plină de har. El cheamă pe toți să se pocăiască și să se întoarcă la Creatorul și la dătătorul Său de viață.

Astfel, creștinul devine vasul lui Dumnezeu, care este inspirat de Dumnezeu, este umplut de înțelepciunea și puterea Lui, împlineste poruncile Lui.







Vasul lui Dumnezeu este obligat să fie curățat în mod constant de orice tip de zgură spirituală pentru a fi "un vas în cinste, consacrat și util Domnului, potrivit pentru orice faptă bună". (2 Timotei 2:21)

Și vasul necurat nu poate fi potrivit pentru consum. Domnul respinge acest lucru, pentru că Duhul lui Dumnezeu nu poate fi în el; el nu poate să beneficieze de cauza lui Dumnezeu. Aceasta este o mare tragedie care înțelege un creștin care se înșeală și păcătuiește involuntar, dar gândindu-se că slujește pe Dumnezeu. În viziunea lui Dumnezeu, acesta este un vas poluat, iar Dumnezeu sfânt nu îl poate folosi.


Puritatea unui creștin nu este un scop în sine, pe care el îl va urmări în viața sa spirituală.

Îmbunătățirea creștinului până la puritatea impecabilă corporală, spirituală și spirituală se realizează pe parcursul întregii sale vieți pământești pentru a reflecta aparența sfântă a Domnului Isus Hristos cu credința, viața și faptele sale. Această lucrare se desfășoară în timpul unei lupte acerbe împotriva zădărnicilor lumii păcătoase, împotriva tuturor ispitelor satanice. Însuși, fără puterea lui Dumnezeu, singur, o persoană nu poate face nimic bun.

"Tu ești lumina lumii". (Matei 5:14) Astfel a spus Hristos. Dar reflectăm numai lumina lui Hristos în întunericul lumii păcătoase. Sursa luminii noastre este Domnul însuși: "Eu sunt lumina lumii". (Ioan 8:12) Dar pentru a reflecta clar și eficient lumina lui Hristos, trebuie să fim nave curate, atât din punct de vedere spiritual cât și fizic. Atunci numai noi vom fi capabili să strălucească strălucitor, iluminând întregul pământ, oamenii din jurul nostru și afacerile lor. În această lumină, oamenii vor vedea că sunt infectați cu lepră incurabilă a păcatului, care poate fi curățată numai de Domnul.

Și abia atunci vom întâlni cu scopul de mare și sfântă, care ne-a rânduit Dumnezeu: „Ca să fiți fără prihană și curați, copii ai lui Dumnezeu, fără vină într-un neam ticălos și stricat, în care străluciți ca niște lumini în lume“. (Filipeni 2:15)

Biserica


Cu o inimă curată, ca un vas curat, care au dobândit statutul de copil pur al lui Dumnezeu, creștinii, în totalitatea lor, sunt Biserica Domnului Isus Hristos, pentru care El va veni ca mirele pentru mireasa sa o duca la locuința Lui cerească. Pentru că ea a fost logodită cu El prin botezul cu apă prin credință și unirea lor a fost fixată de Duhul lui Dumnezeu. Astfel, Biserica lui Isus Hristos a dobândit statutul de Mireasa Lui, astfel încât ea stă în fața ei Mire pură și o virgină în ceasul venirii Sale după ea.
Apostolul Pavel și-a exprimat cu cuvintele dragostea lui Isus Hristos pentru Biserica încredințată lui: „Căci sunt gelos pe voi cu o gelozie după voia lui Dumnezeu, pentru că v-am logodit cu un bărbat, să prezinte o fecioară curată lui Hristos.“ (2 Corinteni 11: 2)

Cuvântul Pur al lui Dumnezeu


Biblia, în special Noul Testament al lui Isus Hristos, este principalul vehicul care hrănește Biserica în procesul creării ei și creșterii spirituale, precum și păstrarea purității sale și a statutului ei divin ca moștenitor al Împărăției Cerurilor.

"Ca nou-născuți, iubiți laptele pur verbal, pentru ca de aici să crească mântuirea voastră". (1Peter 2: 2)

Ar trebui să primim cu dragoste Cuvântul lui Dumnezeu și să ne hrănim, ca și copiii. Vrăjmașul sufletelor prin slujitorii Săi încearcă să ne învețe în locul Cuvântului pur al lui Dumnezeu, un surogat, iar noi trebuie să stea mereu de pază peste inimile noastre, cercetarea și efectuarea de Cuvântul lui Dumnezeu.


A trăi într-o lume păcătoasă, într-un corp muritor, uneori ne infectează involuntar virusul păcatului într-o oarecare măsură. Domnul a prevăzut probabilitatea unei astfel de contaminări a copiilor Săi răscumpărați. Dar moartea sacrificială a lui Isus Hristos și sângele vărsat de El pe crucea Calvarului curăță pe fiecare păcătos penitent de toate păcatele, atât la momentul pocăinței, cât și după pocăință și convertire. "Sângele lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ne curăță de orice păcat". (1 Ioan 1: 7)

În concluzie, trebuie remarcat faptul că puritatea creștinului, puritatea inimii și sufletului său, este un criteriu decisiv pentru trecutul său, viața prezentă și viitoare. Este necesar să se re-cita cuvintele lui Hristos în Predica de pe Munte, unde a dat o definiție clară, exhaustivă a ceea ce ar trebui să fie cei care vor să moștenească Împărăția cerurilor: „Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu.“ (Matei 5: 8)







Trimiteți-le prietenilor: