Aplicarea principiilor statului de drept în Republica Moldova

Aplicarea principiilor statului de drept în Republica Moldova

În condițiile moderne, finalizarea formării statului de drept în Moldova devine unul dintre elementele centrale ale reformelor structurale menite să facă ireversibilă natura reformelor democratice. Nu este o experiență simplă, împrumut mecanic altcuiva, și alocarea principiilor de bază, punerea în aplicare a, care, în practică, și ținând seama de caracteristicile socio-culturale ale societății moldovenești, poate contribui la consolidarea statului de drept în administrația publică. În aceste condiții, este important să se aplice experiența Uniunii Europene în elaborarea noilor legi existente și finalizarea acestora, luând în considerare tradițiile și particularitățile societății moldovenești.







Statul de drept se caracterizează printr-o serie de principii inerente, dintre care principalele sunt:

Drepturile și libertățile cetățenilor într-un stat de drept luate în considerare în strânsă legătură cu drepturile și libertățile tuturor membrilor societății, ca fundament pentru construirea unei relații între om și putere, al cărui scop principal este de a asigura drepturile și libertățile, crearea condițiilor necesare pentru punerea lor în aplicare integrală. Statul, fiind o componentă a societății democratice civile, soluționează conflictele care decurg din exercitarea drepturilor și libertăților, precum și „găsi un acord și armonizeaza relația dintre cetățeni, între ele și formațiunile sociale, precum și între acestea și statul însuși.

În al doilea rând, importanța primordială a unei societăți civile de origine moldovenească pentru funcționarea statului de drept. Crearea unei societăți civile deschise, libere și democratice, bazată pe drept, pe responsabilitatea, conștientizarea și întreprinderea cetățenilor, face ca o persoană și un cetățean să devină un element central al statului de drept.

Societatea civilă și statul de drept sunt cele două părți ale unui singur întreg. În cazul în care nu există un stat legal, nu există o societate civilă. Și, dimpotrivă, - în cazul în care nu există societate civilă, nu există un stat legal. Numai o astfel de abordare ar putea crea condițiile pentru plin de auto-exprimare, de auto-realizare și auto-afirmare a individului, precum și creativitatea și libertatea de gândire în diferite domenii va permite să dezvăluie valoarea limitărilor inerente ale societății umane.

În acest sens, este foarte important să se reglementeze activitatea persoanelor de origine străină care au un interes în formarea politicilor în Republica Moldova. Activitățile străinilor în societatea civilă din politică, sau în finanțarea organizațiilor publice este o subminare directă a suveranității statului și, prin urmare, o încălcare a Constituției Republicii Moldova. Astfel de persoane nu ar trebui să poată forma și finanța organizații ale societății civile pe teritoriul Republicii Moldova, care influențează cumva sau încearcă să influențeze politica statului. În același timp, în scopul de a crea condiții pentru entitățile străine au contacte legitime cu conducerea politică și puterea executivă a Republicii Moldova, este necesar să se creeze legislația care reglementează astfel de relații, experiența altor state, în special în Statele Unite ale Americii, în formarea legii lobby.

În al treilea rând, îmbunătățirea în continuare a principiului separării puterilor, potrivit căreia toate cele trei ramuri ale guvernului - legislativă, executivă și judecătorească, sunt la fel de importante, dar au diferite competențe, mecanisme de formare și funcționare.







În Republica Moldova, în această problemă există o realizare bună, dar să pună în aplicare în practică a principiului „separației puterilor“ necesare pentru a dezvolta un sistem de control și de echilibru în administrația politică și publică. În acest scop, este recomandabil să se îmbunătățească metodele de tratament de interacțiune constantă a structurilor de stat imperioasă, în scopul de a dezvolta decizii coordonate pe baza avantajului reciproc și compromisuri justificate de izolare a părților în ambiția lor, egoismul și acționează fără minte, egoiste. O aplicație deosebit de importantă a principiului „împărțirea puterii“ în ceea ce privește ramura judiciară pe baza definirii precise a competențelor de constituire și independent de celelalte ramuri ale unităților de activitate ale autorităților judiciare din Moldova.

Instituția președinției nu aparține acestui principiu de separare a puterii de stat. Conform Constituției Republicii Moldova Președintele este șeful statului și este destinat să asigure coordonarea necesară între diferitele ramuri ale guvernului - legislativă, executivă și judecătorească, care este, realizează principiul opus al „separației puterilor“ rol.

În al cincilea rând, egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii. Protecția garantată a drepturilor, libertăților, onoarei și demnității cetățenilor este imposibilă fără respectarea strictă a acestui principiu. Legile trebuie să fie aplicate de toți cetățenii, indiferent de rang sau poziție deținută, de orice alte caracteristici specifice. Acest principiu este strâns legat de consolidarea disciplinei conștiente în relațiile de muncă, în viața economică și în viața de zi cu zi.

Supremația legii și statul de drept înseamnă că întreaga viață a societății, întregul sistem al relațiilor sociale, activitățile organelor guvernamentale, funcționarii trebuie să se bazeze pe principii juridice. Legea însăși trebuie să fie legală, și anume adoptate de autorități legitime, respectă standardele internaționale care nu contravin dispozițiilor constituționale.

A șasea, responsabilitatea reciprocă a statului și a cetățeanului. stat de drept prin definiție - un stat democratic, care respinge metodele rigide de guvernare care să respecte și să garanteze drepturile și libertățile omului, este valabil principiul responsabilității reciproce a cetățeanului și a statului, potrivit căreia nu numai cetățenii de responsabilitate către stat, dar statul este responsabil pentru cetățeni.

Responsabilitatea reciprocă a statului și cetățenilor înseamnă că statul determină măsura și să permită libertatea cetățenilor și gradul de responsabilitate față de acestea, și se măsoară limitele intervenției sale în viața cetățenilor, și stabilește, de asemenea, autonomia limitele cetățenilor în raport cu alte subiecte de reglementare juridică. Drepturile acordate cetățenilor și îndatoririle care le sunt atribuite între stat și cetățeni constau în stabilirea relațiilor juridice în cadrul cărora una dintre părți este eligibilă pe măsură ce cealaltă parte este obligată să o facă. Explicarea acestor principii ar trebui să fie baza pentru predarea culturii juridice a elevilor și elevilor.

A șaptea, moralitatea în administrația publică devine o noțiune de scală de stat, deoarece serviciul public este un indicator al calității statului însuși. Prin urmare, statul, cu implicarea societății civile, ar trebui să abordeze această problemă: să urmărească o politică de consolidare a fundamentelor eticii și moralității și, în primul rând, printre funcționarii publici. Activitatea în această direcție ar trebui să fie sistematică, pe termen lung în natură și constă în selectarea, în diferite stadii ale educației, a unor copii înzestrați în special pentru a fi instruiți pentru a servi ca funcționari publici. În același timp, este foarte important să se optimizeze dimensiunea aparatului de stat, creând posibilitatea ca statul să aibă grijă de angajații săi.

Un aspect important în construcția statului de drept este instituția democrației reprezentative ca o manifestare a principiului democrației reprezentative, deoarece caracteristica distinctivă a statului de drept este poporul ca singura sursă de putere și susținerea suveranității sale. Cât de eficientă este instituția de reprezentare, deci este posibil să vorbim despre construirea unui stat bazat pe lege în Moldova.

Caracterul reprezentativ al democrației și eficacitatea statului de drept depind, de asemenea, de sistemul de monitorizare constantă a alegătorilor pentru reprezentanții lor, de responsabilitatea organelor reprezentative în activitățile lor. Controlul Democrat va păstra oficialii aleși se află în imediata apropiere a oamenilor, să își exercite controlul jurisdicțional al legalității activităților organelor reprezentative, și, dacă este necesar să se aplice măsurile de răspundere juridică membrilor organelor reprezentative.







Articole similare

Trimiteți-le prietenilor: