Sa născut în micul oraș Buchach din Galicia, o provincie a Imperiului Austro-Ungar, care face parte din Ucraina. Tatăl său, Sholom Mordechai Halevi Chachkess, un comerciant de blănuri prin profesie, a fost educat de un rabin. Mama Agnona, nee Esther Farb, era o femeie foarte bine citită; bunicul său de-a lungul liniei materne, comerciantul Yehuda Farb, care a avut o mare influență asupra tânărului Agnon, a fost, de asemenea, foarte educat.
Pentru a fi eliberat din serviciul militar în timpul primului război mondial, Agnon timp de mai multe săptămâni înainte de trecerea proiectului de bord în 1916, o mulțime de fum, a luat pastile și a dormit puțin, cu rezultatul că în locul armatei a fost în spital cu o tulburare gravă a rinichilor, în 1919 sa căsătorit cu Esther Marx, care a născut fiica și fiul său.
Din cauza războiului și a consecințelor acestuia, Agnon sa întors la Ierusalim abia în 1924; În acest timp, Palestina a devenit un teritoriu mandatat al Marii Britanii. În 1927, el sa stabilit în zona Ierusalimului, numit Talpion. În timpul revoltei arabe din 1929, casa lui a fost jefuită și el sa construit unul nou, în care a trăit până la sfârșitul vieții sale.
În 1930, Agnon revine în Europa, în cazul în care în acest moment la Berlin, Schocken publică sale "Povestiri complete" ( "Kol Sippurav", 1931). Înainte de a reveni la Ierusalim în 1932, scriitorul a vizitat comunitatea evreiască din Polonia, care încă din copilărie și-a schimbat în mod substanțial. Această experiență se reflectă în romanul „Noaptea de oaspeți“ ( „Oreach Natah Lalun“, 1937), în cazul în care eroul se întoarce în satul său natal și o găsește devastată fizic și cultural după un război devastator și sângeros. În romanul „Straight Story“ ( „Sippur Pashut“, 1935) Agnon folosește o metodă dezvoltată pentru a pune Flaubert și Thomas Mann - aspirațiile unui erou romantic se opun intereselor societății burgheze într-unul din orașele din Galicia la începutul secolului XX.
La începutul anilor 1930, lucrările lui Agnon au fost publicate pe larg în limba germană, însă efectul multor cărți din această perioadă este în Palestina. Când, în 1938, naziștii au închis editura Shoken, omul de afaceri sa mutat la Tel Aviv, unde a continuat să publice lucrări ale lui Agnon. La sfârșitul celui de-al doilea război mondial, Shoken a deschis o filială a editurii sale din New York și a început să publice cărțile lui Agnon în limba engleză, după care scriitorul a câștigat faima mondială.
În ultimii ani ai vieții sale, Agnon a devenit în Israel un fel de idol național. Când a început în Ierusalim Talpiot construcții de cartier, primarul orașului Teddy Kollek a ordonat să se stabilească un semn special în apropierea Agnon House: „Liniște Agnon funcționează!“ În ciuda popularității enorme Agnon însuși era convins că cititorii ei este în scădere. Camerele de gazare în timpul al doilea război mondial a ucis un număr semnificativ de acei oameni pentru care el a fost scris, iar scriitorul a simțit că generația mai tânără este indiferentă față de valorile culturale tradiționale, care sunt reflectate în lucrarea sa. Agnon a murit de un atac de cord în 1970 în Ierusalim. A fost îngropat pe Muntele Măslinilor.
Pe lângă Premiul Nobel, Agnon a primit și alte premii, inclusiv. prestigioasa Premiu Bialik din Tel Aviv (1935 și 1951), Premiul Ussishkin (1950) și Premiul Israel (1950 și 1958). În plus, scriitorul a primit titlurile onorifice ale Seminarului Teologic Evreiesc din America, Universitatea Ebraică din Ierusalim, Universitatea Columbia din Statele Unite. În 1962, Agnon a fost ales cetățean de onoare al Ierusalimului.
puțin cunoscut cititorului general de a primi Premiul Nobel, este în prezent Agnon este considerat unul dintre cei mai importanți scriitori evrei, care a fost în mod repetat, în comparație cu James Joyce, Marcel Proust, William Faulkner, și mai presus de toate cu Franz Kafka, cu care solemnitate sale native și culoare în special sumbru . Munca lui este dificil de a reflecta critic în mare parte, deoarece Agnon reciclate de multe ori lucrări deja publicate, precum și din cauza arhaice, dificil de tradus sintaxa. Totuși, în ciuda acestui fapt, chiar și în traducere, proza lui Agnon își păstrează puterea sa originală și originală. Evaluarea realizările Agnon, critic american Robert Albert a spus că „în patrimoniul său cu multe fețe literare Agnon a atins multe dintre cele mai dificile aspecte ale lumii moderne. Fără a pierde legătura spirituală cu trecutul. El a aderat la convingerea că o astfel de legătură este necesară și poate fi atins.“
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: