Astăzi vreau să vă spun despre istoria teatrului de păpuși și nu numai. Deci ce este teatrul? În traducerea din limba greacă, acest cuvânt înseamnă: un loc pentru spectacole și spectacolul în sine. Și noi toți suntem poetul favorit A.S. Pușkin exclamă cu admirație: "Teatrul este un pământ magic!".
Arta teatrală a apărut foarte mult timp. Teatrul a crescut din jocuri, ritualuri ale oamenilor primitivi și în mod constant dezvoltat, îmbunătățit. De exemplu, strămoșii noștri slavă s-au întors spre zeii și forțele naturii, le-au cerut protecție și noroc în afacerile lor, s-au rugat pentru recoltă. Toate acestea au fost însoțite de jocuri.
Totul a început cu jocul.
Să ne amintim cum băieții noștri joacă războiul. Au cercetași, comandanți, acesta este un spectacol. Și când fetele își plantează păpușii și fac conversații lungi cu ei? Acesta este, de asemenea, un mic teatru de acasă, unde fiecare are un rol.
În Rusia, primii artiști erau niște bufoni sau, așa cum erau numiți, artiști rătăciți. A fost acum o mie de ani. Skomoroks și-au arătat performanțele chiar pe stradă. Au amestecat oameni, râzând la defectele umane, prostie, lăcomie.
Și în curând erau cântăreți, iar Petrușca cu ei.
"Polcino" în traducerea italiană înseamnă "cockerel". La urma urmei, acest erou pare într-adevăr ca un cocoș de cocos, cu un cioc nostim amuzant.
(Pe ecran apare Petrushka)
Pătrunjel: Bună ziua, dragi auditori!
Vezi dacă vrei?
De ce nu-ți dai picioarele?
Nu striga, nu bateți?
Eu sunt Petrushka! Jucărie preferată.
(Sunetele organelor de butoi intră, Papa Carlo)
Papa Carlo: Sunt o mașină de măcinat veche. Mă duc în curte, arată spectacole de păpuși.
Pătrunjel: Și avem o performanță aici, pentru toată lumea este surprinzător. Vreau să le spun copiilor despre modul în care teatrul de păpuși a fost în vremurile străvechi. Cine altcineva decât mine să știu. La urma urmei, teatrul păpușilor a început cu mine! Și din limba mea ascuțită m-am dus la toată lumea.
Papa Carlo: Da, după cum văd, braggart. La fel ca fiul meu Pinocchio. Ai auzit de asta? Doar tu ești greșit, Petrushka, teatrul de păpuși este mult mai în vârstă decât tine. Voi veniți doar cu câteva secole în urmă, iar teatrul de păpuși este mai vechi de trei mii de ani.
Patrunjel: Nu poate fi!
Papa Carlo: Așa este. Teatrul de păpuși a apărut, potrivit istoricilor, în secolul al XVI-lea î.en în Egipt. În timpul festivităților, femeile au plecat de la sat la sat cu cântece, au purtat figurine mici în mâinile lor și le-au activat cu ajutorul unor frânghii speciale.
Pătrunjel: Dar acesta nu este un adevărat teatru de păpuși!
Papa Carlo: Timpul a trecut, totul sa schimbat, iar păpușarii au rătăcit în jurul țărilor, arătându-și părerile. Unele personaje au fost iubite în mod special de către public. De exemplu, fratele vostru mai mare, eroul teatrului popular al păpușii italiene, Pulcinella vesel și vesel.
Pătrunjel: Ha, ce nume e ridicol! Nu pot! Pul, Pulcinella! Aici este! Doar eu m-am născut în Rusia și el este în Italia. Iar privirile cu mine au fost vizionate de o sută de ani.
Papa Carlo: Și nici măcar o sută, dar mult mai mult. Pentru prima dată Petrushka în Rusia a văzut un scriitor, călător și diplomat german Adam Omar. Era aproape patru sute de ani în urmă. Într-adevăr, complotul prezentării era simplu: cum Petrushka a decis să se căsătorească, cumpăra un cal de la țigani, dar totul nu merge bine cu el, nici nu putea să stea pe cal și se așeză în spate.
Pătrunjel: Și ce. Dar pot renunța la oricine vrei. Și ce poți să faci?
Papa Carlo: Știu cum să cânți pe un gurdy hurdy, oamenii cheamă la un spectacol.
Pătrunjel: Știu, știu! Cu două sute de ani în urmă erau niște grindări cu mine în jurul șantierului! Ei au răsuci stiloul casetei de muzică, au vorbit cu publicul și cu mine. Iar după prezentare au colectat bani.
Papa Carlo: Și ce păpuși există?
Pătrunjel: Ei bine, ce, diferit.
Papa Carlo: Și tu, Petrushka și Pulcinella sunt păpuși cu mănuși, și există păpuși în țările din Europa de Vest, care sunt controlate de fire.
Pătrunjel: Știu, știu - păpuși de păpuși! Păpânul guvernează firele de păpuși și se mișcă. Și de aceea au fost chemați așa, nu știu.
Prezentator: Există o întreagă legendă despre asta. Sa întâmplat într-o zi în 944 la Veneția. Douăsprezece fete frumoase italiene în rochii de mireasă s-au dus la biserica Sfintei Fecioare Maria pentru a se căsători cu iubita lor. Și brusc pirații au atacat orașul, au răpit miresele, au dus la corăbiile lor și au ieșit în mare. Dar doisprezece protagoniști curajoși s-au repezit în căutarea și mulțumesc Fecioarei Maria, care a ajutat la înfrângerea piraților. De atunci, în fiecare an, în ziua Sfintei Fecioare Maria, locuitorii orașului se duc pe străzile orașului, scot păpuși pe fire. Fetele care prezintă fetele în rochii de mireasă și mijlocirea Fecioarei Maria. Aceste păpuși sunt Maria de lemn. Dar marele filosof Platon, vorbind cu ucenicii, a luat în mâinile unei păpuși și ia explicat discipolilor că poporul, ca niște păpuși, conduce firele de Bine, Rău, Virtute și Viciozitate. Dar trebuie doar să ascultați un fir de rațiune. Firul care controlează capul unui rechin este numit "aur".
Să-i mulțumim lui Petrushka și lui Sharmanshchik pentru o poveste interesantă.
Spectacol teatral
"Trăiască oamenii cu zâmbete!"
Profesor: Teatrul pentru copii a fost creat,
Pentru copii au învățat viața.
Pentru a învăța multe.
Copii: Și, desigur, și, bineînțeles,
Toți au spus despre asta!
(Copiii au pus pe atribute, imitând un târg festiv.) Fetele pun pe batiste, băieții scot "bunuri". Sună melodia populară rusă.
Erema: De la sat până la tine în vacanță
Am venit cu Thomas.
Foma: Te vom face să râzi, vom face tot posibilul
Și ne vom întoarce acasă.
Erema: Suntem băieți, cămăși în mazăre,
Capace cu clopote, aici suntem în fața ta!
Foma: Oh, Erema, tu și cu mine am uitat complet
Oaspeții au cerut povestea
Erema: Pregătește-te, oameni!
Astăzi vă așteaptă un miracol!
Primul copil: Fete, aici, și lapte aici!
Țăranul ia înșelat pe femeie
Al doilea copil: Aici sunt nuci, nuci sărată
Delicios pe miere
Să punem capacul înăuntru.
Al treilea copil: fire, panglici
4-lea copil: Și cine a venit pe piață?
(intră profesorul în mâinile unui coș, pe umerii unui șal)
Pe piață era un vânzător
Vizualizați un produs.
Comerț: mături pentru mături
Da, merele sunt coapte.
(copiii înconjoară comerciantul)
Copii: în bazar era un comerciant,
Vizualizați produsul
Și a căzut într-o gaură - bug-uri
A zdrobit patruzeci de muște.
Copii: Spuneți-ne despre achizițiile dvs.!
Comerț surprins: Despre ce, despre cumpărare?
Copii: Despre cumpărături, despre cumpărături, despre cumpărarea propriilor lor.
Meritor: Bine, bine, îți spun.
Îți arăt cumpărăturile.
Numai, chur, aranjament
Vino și joacă cu mine.
Joc «Cuvântul de pe palma mâinii tale»
Comerciant: Voi gasi cuvintele peste tot:
Și în cer și în apă,
Pe podea, pe tavan,
Pe nas și pe braț!
Nu ai auzit asta?
Nu contează! Noi cântăm un cuvânt!
Să căutăm cuvinte ... să zicem, în bazar.
Și aici este coșul în care fiecare dintre voi va pune podeaua.
(comerciantul dă coșul unuia dintre băieți, el "pune" un cuvânt în el, de exemplu, "legume" și trece coșul în vecinul său etc.)
Merchandise: Oh, câte cuvinte în coșul meu. Și acum, așa cum a promis ...
(scoate clopotul din coș)
Aici, l-am cumpărat cu ocazia asta. Am crezut că voi avea o vacă, o atârna de gât, dar nu a mers.
Prima bârfă: Am auzit că un bărbat a vândut o vacă pe piață.
Nimeni nu a dat un preț pentru vacă.
A doua bârfă: Deși mulți au fost
Dar se pare că nu îi plăceau oamenii.
(un bătrân apare, el are o imagine în mâinile sale, o vacă slabă este tras pe ea.) Bătrânul atârnă o imagine pe gard și se află lângă ea.)
Primul copil: Maestre, vrei să ne vinzi vaca?
Bătrân: Îl vând, stau cu el pe piață dimineața.
Al doilea copil: Întrebi foarte mult, bătrânul pentru ea?
Bătrânul: Da, unde să plătești!
Întoarce-ți propriul.
Al treilea copil: Este dureros vacă dvs. este subțire
Bătrânul: blestematul este în durere, este un adevărat necaz.
Al patrulea copil: o vaca da lapte mult?
Bătrân: Da, nu am mai văzut încă lapte.
Prima bârfă: toată ziua de pe piață, bătrânul se tranzacționa
Nimeni nu a dat un preț pentru vacă.
Cea de-a doua bârfă: Un băiat regreta bătrânul.
Tata: mâna ta nu e ușoară pentru tine
Stăteam lângă vacă,
Poate că ne vom vinde bestia.
A doua bârfă: Uite, există un cumpărător cu un portofel strans.
Verișoara întâi: Și acum, el negociază cu băiatul.
(cumpărătorul se apropie de bătrân, se uită la imagine cu meticulozitate)
Cumpărător: Vrei să vinzi vaca?
Boy: Cumpără-l, dacă e bogat.
O vacă, uite, nu o vacă, ci o comoară.
Cumpărător: Da, da, arată dureros de subțire.
Băiatul: Nu foarte gras, dar bun.
Cumpărător: Vaca oferă lapte mult?
Băieți: Nu te vei obosi într-o zi, mâna ta va obosi.
Kumushki: Bătrânul sa uitat la vacă
Bătrân: De ce eu, Burenka, te vin?
Nu voi vinde vitele mele nimănui
O astfel de fiară e cea mai mare nevoie!
(Scena silențioasă: Copiii cântă melodia unui cântec din desenul animat "Crow's Plasticine's")
Copii: Am cântat și am jucat
Ai spus un basm,
Sau poate în realitate
Totul a fost greșit,
Dar dacă ți-a plăcut,
Apoi ne-ati palpat, / bateti mainile /
Și poate, mergeți la o plimbare, / ștampilați-vă picioarele /
Și fă-o ca asta / trimite un sarut aer.
Profesor: Câtă bucurie în lume:
Soarele, muzica, florile,
"Veselinka, vânt proaspăt,
Teatru, scenă și noi toți!
Suntem atât de bucuroși că vedem un zâmbet pe chip, pentru că ...
Un om fără zâmbet -
Copii: acestea sunt șiruri fără vioară.
Profesor: Aceasta este o mare fără pescăruș,
Copii: Aceasta este o casă fără amantă.
Profesor: Aceasta este o pisică fără coadă,
Copii: Aceasta este coada fără pisică.
Toate: Trăiască, pisici cu cozile și oameni cu zâmbete.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: