Romanul "Doctor Zhivago" a fost publicat în 1956 și este aproape imediat tradus în mai multe limbi. Un an mai tarziu, a devenit al doilea in lista de bestselleri din lume dupa romanul unui alt scriitor rus Lolita, Nabokov. Și un an mai târziu sa mutat pe primul loc.
Romanul "Doctor Zhivago", Pasternak, sa tăiat ideologic din toată literatura sovietică modernă și a făcut-o în mod conștient. “. Într-o asemenea măsură, nu sunt în tonul modernității, înainte ca eu însumi să fiu conștientă și să mă simt printre ceilalți o oaie neagră. Și nu spun că sunt rele, că literatura sovietică actuală palid, dimpotrivă, poate că este foarte bine - spun acest lucru cu toată sinceritatea, probabil, pentru că este drept, acesta este spiritul timpului. Dar eu nu o pot urma: cu toată viața mea înnăscută și fostul democratic și revoluționar, normele de comportament și acțiune, forțe total diferite mă controla când am ajuns la arta „(10: 73).
Toate comentariile lui Nabokov despre "Doctor Zhivago" confirmă cât de profund a fost rănit de romanul lui Pasternak. Într-o formă de opoziție violentă față chiar speculat că sovieticii „în mod specific“, a făcut un scriitor atractant pentru a vinde cu succes cărțile sale în Occident și plătit pentru asta pentru agitatsii3 său politic.
În "Dar", ideea revoluției ruse, proclamată în anii șaizeci, a fost expusă, ridiculizată și distrusă. Pasternak a stabilit aceeași sarcină, dar în stadiul realizării istorice a revoluției a arătat ce a dus la practica ei. Pasternak și-a îndeplinit sarcina din punctul de vedere al lui Nabokov: ". lasă-l la margine să fie plin de umanism, dar patetic în termeni de artă și trivial în gândire ", a scris despre romanul lui Pasternak editorului său. Nu-i plăcea prea mult în roman sau mai degrabă totul: repetarea, ascultarea, coincidența deliberată.
Războiul civil prezentat în roman ca o consecință firească a revoluției și cruzime sângeroasă și lipsită de sens. Două punguță cu același enunț de la doi tineri care au luptat pe laturile opuse ale frontului, care este viu după lupta, devenind un simbol al tragediei națiunii ruse, împărțit în două părți. „Text Miraculos cîntare și protejate de gloanțe“ cusute în haina, și băiatul, care a fost lupta pentru cele albe, iar tânărul, care a fost lupta pe marginea Reds. Este acest incident a provocat un scandal Nabokov său neplauzibil și absurd literar. Pasternak nu se teme de a construi povestea pe baza coincidențe aleatorii, care este încorporat, de regulă, semnificație mai profundă. "Coincidența" ca un dispozitiv literar este adesea folosit de Nabokov. Și chiar uneori admiră astfel de "sfaturi de soartă". Dar aici, putem presupune, furia lui este îndreptată nici măcar meciurile proprii, și „farmecele“, ele simbolizează. Ca o propunerii împotriva distrugerii nemiloasă a elementelor Pasternak ofera ceva ce nu poate accepta că neagă cu vehemență Nabokov - credința în Hristos. „Sunt profund rău pentru viața grea Pasternak într-un stat polițienesc, dar nu și stilul vulgar de“ Jivago“, nici filosofia, căutând refugiu în creștinismul dureros siropos, în imposibilitatea de a transforma această simpatie în entuziasmul de colegi ambarcațiuni. „- acesta este verdictul lui Nabokov (4: 92), în care noi nu vedem nici o neclaritate. Într-una din literele Nabokov scrie: "Aceasta este de fapt o carte proastă. Sunt episoade absolut ridicole în el. Și această întina pseudo-religioase cartea pe care tocmai mă îngrozește. „15.
„Se pare că noi nu facem o greșeală spunând că povestea vieții și a morții Doctor Jivago în prezentare, în același timp povestea vieții și a morții intelectualității rusești, căile sale în revoluție, prin revoluția și distrugerea acestuia, ca urmare a revoluției“ 16, - astfel încât Konstantin Fedin a explicat imposibilitatea publicării romanului lui Pasternak în Uniunea Sovietică.
Tragedia a intelighenției ruse este reprezentată în romanul lui Nabokov, și romanul lui Pasternak. Pentru o lungă perioadă de timp acești oameni au luptat pentru libertatea poporului, au opus oprimarea autocrație, sacrificat viața lor pentru viitoarea revoluție de eliberare. “. Caracteristicile distinctive ale intelectualității rusești (de la Belinski la Bunakova) - a scris mai târziu Nabokov E.Uilsonu - au fost: spiritul de sacrificiu, o parte activă în lupta politică, ideologică și practică simpatie, cald poartă orice naționalitate, integritate fanatice, incapacitatea tragică de a compromite, adevărata spiritul de responsabilitate pentru toate popoarele "17. Și când au văzut practicarea acestei revoluții, au început să vină la gânduri complet opuse. Problema dreptății istorice a revoluției - întrebarea filozofică și istorică cea mai dificilă a pozat, și, de fapt, și într-un alt roman. În „Darul“ în mâinile „ticăloși“ Reds în timpul războiului civil ar fi omorât omul de știință și exploratorul Konstantin K. Godunov Cherdyntsev. - Cum, cum a murit. "- reflectă fiul său-scriitor. „Cât timp va împușcat din nou, fie în magazin pentru ei înșiși ultimul glonț, a fost luată acolo în viață? Fie că a rezultat într-o mașină salon de personal al unui detașament punitiv, luându-l pentru un spion alb? „18. Jivago păstrat forțat ca partizan și nu moare doar din cauza profesiei lor.
În a doua carte a romanului Pasternak spune povestea rutina de zi cu zi a medicului provincial sovietic pe fondul formării noii realități și formarea relațiilor birocratice sovietice. Condiții de viață de lucru într-un spital, un lector la Institutul, dar trebuie să se adapteze în mod constant la noua ideologie. Și a trăit în Yuriatin, departe de capitala, iar Lara sunt siguri că vor fi arestați! "Trebuie să plecăm", spune Yury Zhivago Lara. - De la Institutul gubzdrava și am plecat pe cont propriu petiția, iar spitalul va încerca să dețină atâta timp cât nu am fost dat afară. Nu vreau să te sperii, dar uneori am impresia că astăzi sau mâine voi fi arestat „(4: 405). Soarta lui Yuri Zhivago și Lara este predeterminată. Oriunde au fost, la Moscova sau Yuriatin, chiar și într-o telecomandă, Barykin nelocuit - nu au nici un loc în țara lor natală. „Doar cu tot ceea ce am fost scump, cu noțiunile noastre obișnuite, cu modul în care ne-am dorit să trăim și ceea ce ne-a învățat o conștiință, doar o speranță, să se ierte reciproc“ (4: 423-424). Tragedia, oroarea situației lor care a venit să înlocuiască vechea viață se opune nu numai o busolă morală, structura vieții de zi cu zi, pentru a forma un mod de gândire și viața cea mai naturală. încercări disperate pentru a supraviețui, să existe, chiar și cu cele mai mici, pentru a pune capăt înfrângerea eroi. Zhivago și Lara sunt dispuși să trăiască într-o casă abandonată, în cazul în care șobolanii care rulează sub podea, gata pentru hrana cea mai nepretențios și lipsa de confort externe, doar pentru a avea independență personală și libertate spirituală. Dar acest lucru este luat și de la ei.
În căutarea creșterii credinței în cel mai înalt sens al numirii omului pe pământ, în căutarea mântuirii de la cruzimea fără sens a distrugerii universale, eroul romanului se îndreaptă spre credința creștină, spre chipul lui Hristos.
În Cadou, eroul contrastează consecințele unei revoluții distructive - creativitate, iubire, credință în viitor, loialitate față de patria pierdută. În "Doctor Zhivago" - tragedia este disperată. Practica revoluției este mai teribilă decât teoria ei. În "Dara" ideologia, filozofia și inevitabilitatea istorică a revoluției sunt negate, ideologul și urmașii săi sunt dezbinați. În "Doctorul Zhivago" este prezentat ca o ordine inumană nouă, emergentă. În această viață reală post-revoluționară pentru erou nu poate exista nici o cale de ieșire în arta și fericirea familială, în fidelitatea personală față de idealurile eterne. Numai credința în adevărurile superioare, credința în Evanghelie poate salva. În roman, există o paralelă a lui Hristos cu Yuri Zhivago. Întreaga cale a lui Zhivago este asemănătoare în mod constant cu "Pasiunea Domnului" evanghelică. Notele versete (testamentul medicului) și romanul ca întreg se încheie cu parafrazarea cuvintelor lui Hristos:
Mă duc la sicriu și a treia zi
Voi crește,
Și, în timp ce plutele plutesc de-a lungul râului,
Pentru mine în proces, ca o barjă de caravană,
Veacurile vor înota din întuneric.
În "epilog" există o discuție despre modul în care va fi scris un nou roman. Iar acest roman va fi din nou în tradițiile rusești și numai în Rusia. "Cred că veți fi un scriitor așa cum nu a fost încă, iar Rusia va fi frenetică pentru tine - când este prea târziu să vă amintiți. "20", spune Zina Godunova-Cherdyntsev. Fiodor Konstantinovici este sigur că el "va locui acolo în cărțile sale". În ultimele rânduri ale romanului, eroii atârnă "încărcătura și amenințarea fericirii". În „epilog“ romanul Pasternak este cartea de poezii de Iuri Jivago „din care jumătate le cunosc pe de rost“ (4: 514), permite prietenilor care au experimentat război și vechi, speranța pentru un viitor mai fericit, mai liberă. Romanul Pasternak, "în mod ideal cu Dickens și Dostoievski", în ciuda finalei tragice, totuși a dat dreptul la speranță. „Și nu se termină șirul“ - aceste cuvinte ar putea încheia nu numai romanul „The Gift“, dar romanul „Doctor Zhivago“.
Trimiteți-le prietenilor: