Cetatile celebre ale lui Omar Khayam (circa 1048 - circa 1123) au fost traduse in limba rusa pentru mai mult de un secol, dar cu un succes deosebit - din anii 70 ai secolului XX. Colecția, pe care o țineți în mâinile voastre, include rubai, tradusă de un poet minunat și de traducătorul poeziei estice Herman Plisetskim. "Hayam german Plisetskogo convinge în primul rând pentru că, în traducerile sale, vechiul înțelept iranian este într-adevăr un mare poet" (B. Slutsky). Valoarea adițională este dată colecției prin eseul introductiv al lui Samuel Lurie "Binom Hayam", prefața traducătorului poet și următorul cuvânt cu povestea soartei sale.
Cuprins
Fragmentul introductiv al cărții Rubaiat în traducerea clasică a lui Herman Plisetskogo (Omar Khayyam) este furnizat de partenerul nostru de carte, societatea litters.
De mai mulți ani m-am gândit la viața de pe pământ.
Nu există niciun sens pentru mine sub lună.
Știu că nu știu nimic, -
Aici este ultimul secret al meu.
Sunt un elev școlar în cea mai bună dintre cele mai bune lumi.
Munca mea este greu: profesorul este cu adevărat aspru!
Până la părul gri, mă duc la viață ca ucenici în viața mea,
Încă nu sunt înscriși în categoria de masterat ...
Și o pată de praf era o particulă vie,
Black curl, genele lungi au fost.
Praful de pe față șterge ușor și ușor:
Probabil că era praful lui Zuyrara!
Și el zelos, strigă: "Eu sunt eu!"
În pungă el strigă: "Eu sunt!"
Dar abia au timp să înființeze afaceri -
Moartea în fereastră la braggart bate: "Eu sunt!"
Acest vechi bănci de vaduv neconfundabil
Din raft, în magazinul de ceramică, strigă fără sfârșit:
"Unde," strigă el, "este olarul, vânzătorul, cumpărătorul?"
Nu există comerciant, olar, vânzător! "
Am cumparat odata un pitcher.
"Am fost un șah! Căpriful se învârti încontinuu. -
Am devenit cenușă. Olarul ma chemat din praf -
Am făcut distracția fostului șah.
Acest băț vechi pe masa omului sărac
A fost un vizier omnipotent în vremurile vechi.
Această ceașcă, care este ținută de mână,
Sânii unei frumuseți sau obrazului decedat ...
Când norii plâng în primăvară, să nu fii trist.
Spune-ți o ceașcă de vin.
Această iarbă, care îi place ochii,
Mâine va fi din praful nostru să crească.
A fost sursa la începutul lumii?
Acesta este misterul pe care Dumnezeu la întrebat.
Cei înțelepți l-au interpretat așa cum voiau,
Nimeni nu ar putea rezolva cu adevărat.
Vezi acest băiat, vechi înțelept?
El joacă cu nisip - construiește un palat.
Dă-i sfaturi: "Fii atent, tinere,
Cu cenușa de capete înțelepte și inimi iubitoare! "
Lumea este guvernată de Patru și Familie.
Sclavul numerelor magice - mă umilesc și beau.
Totuși, există șapte planete și patru elemente
Într-un ban, nu-mi eliberați voința!
În leagăn - un copil, cel decedat - într-un sicriu:
Asta e tot ce se știe despre destinul nostru.
Beți un castron în partea de jos - și nu întrebați foarte mult:
Stăpânul nu va dezvălui secretul sclavului.
Mi-am făcut cunoștințele o profesie,
Sunt familiarizat cu cel mai înalt adevăr și cu răul de bază.
Toate nodurile strâmte pe care le-am descoperit în lume,
Pe lângă moarte, legat de un nod mort.
Nu plânge, muritor, pierderea de ieri,
Acțiunile de astăzi nu măsoară mâine,
Nici trecutul, nici viitorul, nu cred,
Credeți minutul curentului - fiți fericiți acum!
Lunile trecute pentru noi luni,
Înțelepții au fost înlocuiți de înțelepți.
Aceste pietre moarte sunt sub picioarele noastre
Înainte, erau niște copii de ochi captivanți.
Ca o pasăre de foc, ca într-un castel de poveste al prințesei,
În inima adevărului trebuie ascuns în secret.
Și perla, pentru a fi plină de strălucire,
În mod similar, este nevoie de un secret profund.
Nu spune-ne că în paradis - harul.
Spune-ne să-ți dăm vinul cât mai curând posibil.
Sunetul este gol - aceste gurie, trandafiri, fântâni ...
Este mai bine să bei decât să ghicești viața de după moarte!
Nu treceți cu greu înțelepții înțelepți,
Misterul veșnic nu poate fi găsit cu greu.
Ce nu este paradis pentru tine - acest gazon pământesc?
După moarte, cu greu vei intra într-o altă ...
Știi, iubitul în cămașa soartei:
Cortul tău este susținut de stâlpi putreziți.
Dacă carnea sufletului, ca un cort, este ascunsă -
Feriți-vă, că mizele cortului sunt slabe!
Cei care cred că orbește nu vor găsi o cale.
Cei care cred că îndoielile mereu asupresc.
Mă tem că vocea se va auzi odată:
"O, tu ignorant! Drumul nu este acolo și nu aici! "
Este mai bine să cedezi în sărăcie, să fii foame sau să furi,
Mai degrabă decât numărul de mașini de spălat vase care pot fi descurajați.
Mai bine să mușcați oasele decât să fiți înșelați de dulciuri
La masă au niște ticăloși care au putere.
Este demn să se depună eforturi pentru o plată de orice fel,
Ca o zbuciumă lacomă, riscându-te.
Mai bine nu lăsați Hayama să aibă o crumbă,
Ce ticălos îl va alimenta pentru sacrificare!
Dacă este un muncitor greu, în sudoarea feței lui
Obținerea de pâine nu a primit nimic -
De ce ar trebui să se plece spre un nonentity?
Sau chiar cineva care nu este mai rău decât el?
Văd un pământ tulburat - locul de întristare,
Văd muritorii grăbiți în mormânt,
Văd regii glorioși, frumusețile lunolik,
Cei care au devenit deținuți și devin pradă viermilor.
Nu a cucerit moartea peste victoriile cerului.
Toată lumea consumă măcelarul.
Sunteți încă intact? Și să se laude?
Așteptați: veți lua furnici la cină!
Tot ceea ce vedem este doar vizibilitatea.
Departe de suprafața lumii până la fund.
Credeți că este lipsit de importanță în lume,
Căci esența secretă a lucrurilor nu este vizibilă.
Chiar și cele mai strălucite din mințile lumii
Nu s-au putut dispersa întunericul înconjurător.
Ne-a spus câteva basme pentru noapte -
Și au plecat, înțelepți, să doarmă, așa cum am făcut-o.
Minunile sunt vrednice de faptele Creatorului!
Inimile noastre sunt pline de amărăciune.
Lăsăm această lume fără să știm
Fără început, fără sens, fără sfârșit.
Cercul cerului ne orbeste cu strălucirea noastră,
Nu vedem sfârșitul sau începutul ei,
Sensul său este inaccesibil logicii noastre,
Măsura motivului nostru este incomensurabilă.
În ceruri - stelele întunericului orbitos,
În clipa în care te încurci, se rătăcește singură.
O salvie! Neînțelept, fără îndoială, pierdut,
Nu pierdeți firul conducător al minții!
Dacă adevărul întotdeauna iese din mână -
Nu încercați să înțelegeți prietenul de neînțeles.
Ia ceasca in maini, ramane un ignoram,
Nu are sens, crede-mă, în studiul științelor!
Tu cu sufletul se va despărți în curând, crede-mă,
O ușă secretă așteaptă voalul întunecat.
Bea vin! Pentru că nu sunteți siguri de unde.
Distrează-te! Nu se știe - unde este mediul ...
Nu există nici un cer, nici un iad, o inima mea!
Nu se întoarce de la întuneric, inima mea!
Și nu te baza pe inima mea,
Și nu-ți fie frică, inima mea!
Când sufletul părăsește corpul pentru a-și lua rămas bun de la revedere,
Caramizile din argilă vă vor zdrobi.
Veacul trece - și corpul de lut devine
Lasă-i să intre într-o afacere nouă, să-și aleagă pula.
Unde este înțeleptul, universul, care a realizat secretul?
Sense în viață, căutați tot restul vieții:
Totuși, nu este nimic de încredere -
Doar giulgiul în care vei fi îmbrăcat ...
Cel care urmează rațiunea, mulungând un taur,
Înțelepciunea de azi este nerentabilă cu siguranță!
În zilele noastre, este mai profitabil să joci nebunul,
Din cauza astăzi este prețul de usturoi.
Aici lordii străluceau în brocart și în mătase,
Mesagerii au zburat la galop.
Unde sunt toate astea? În ruinele zimțate ale turnului
Cucul cucului singuratic: "Ku-ku ..." [2]
Acest vechi palat se numește - lumea.
Acesta este banchetul regal, abandonat al regilor.
Pranzul alb este înlocuit cu negru la miezul nopții,
Idolul se transformă în praf.
În cazul în care Bahram puternic pentru onagrom omis -
Acum trăiesc o vulpe și un șacal.
Ai văzut, ca vânător, plasarea capcanelor,
El însuși, sărac, a căzut într-o gaură profundă?
Dacă pofta scăzută devine sclavă -
Veți fi goi în vârstă, ca o casă abandonată.
Cine ești tu, unde ești și unde?
În praful soartei, mi se vede raia,
Sub pământ, mi se vede prostate.
Cât de mult am perepayus în întuneric dincolo,
Numai morții, morții sunt văzuți ...
Văd: pasărea stă pe peretele orașului,
Ține craniul în gheare, repetă cu dorință:
"Mare Shah! Unde sunt clicurile dvs. pentru țevi?
Unde e drumul tău o luptă solemnă?
M-am uitat ieri, pe măsură ce se rotește cercul,
Cât de calm, fără a-mi aminti rangul și meritul,
Forme de castravete castron din capete si din maini,
De la marii regi și de la ultimii bețivi.
Hei, olar! Și în timp ce ești, un ticălos,
Să batjocorească lutul, deasupra cenușii oamenilor?
Vedeți, palidul lui Faridun însuși
Doriți să o puneți în afaceri? Ești nebun, ea!
Sunt un pitcher care are putere pe piatră este de ajuns.
În această seară, evident că am destul.
- O nenorocită! Căpriul a strigat. - Și cu tine
Veți face exact așa cum ați făcut! "
Am auzit ieri în atelierul unui olar -
Argumente de argilă pentru a da începutul:
"Nu mă șterge! - i-a spus lutul. -
Eu însumi am fost doar ieri. "
Uită-te la stăpânul de argint afacerile:
Oțeluri de lut sârguincios, inteligent și capabil.
Uită-te îndeaproape: maestrul este nebun,
Căci nu este lut, ci o mizerie de trupuri!
Acest băț de vin pe masa omului sărac
Eram îndrăgostit de un bărbat frumos în vechime.
Nu este deloc mânerul pe ulciorul cancanului,
Și mâna mea iubită mi-a înfășurat gâtul.
Nici statul, nici tezaurul plin de aur
Nu te compara cu un pahar bun de vin!
Nici coroana lui Kay-Khosrov, nici tronul lui Faridun
Nu mai scump decât o cană de la o cană!
Pe covoare verzi din câmpurile Horasan
Creste lalele din sangele regilor,
Creste violete din cenusa de frumusete,
De la semnele de captivant dintre sprâncene ...
În acest univers coruptibil în timp util
Un bărbat și o floare se transformă în praf.
Dacă cenușa sa evaporat de sub picioarele noastre -
Din cer, un pârâu vărsat pe pământ!
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: