Cerințe preliminare pentru alegerea strategiei competitive a companiei ............ 6
Cu privire la metodologia abordării construirii unei strategii competitive ......... ..11
Strategiile concurențiale actuale în piață ................ 19
Lista literaturii folosite ....................................... ..26
1. DESPRE CONCEPTUL CONCURENȚEI
În literatura de specialitate privind problema competitivității, în principiu, trei abordări ale definirii concurenței. Unul [1-3] definește concurența drept o concurență pe piață. Această abordare este tipică pentru literatura internă. A doua abordare [4] consideră concurența ca fiind un element al unui mecanism de piață care permite echilibrarea ofertei și a cererii. Această abordare este tipică pentru teoria economică clasică. A treia abordare [5] definește concurența ca un criteriu prin care se determină tipul pieței din industrie. Această abordare se bazează pe teoria modernă a morfologiei pieței.
Prima abordare se bazează pe înțelegerea concurenței ca pe o rivalitate pentru obținerea celor mai bune rezultate în orice domeniu. Concurența, deși în interpretări diferite, este totuși definită drept rivalitatea actorilor economici. Cele mai comune definiții ale unei astfel de abordări sunt: rivalitatea între agenții economici, antreprenori, prin care acțiunile lor independente restricționează în mod eficient capacitatea fiecăreia dintre ele să influențeze condițiile generale ale mărfurilor de pe piață și de a stimula producerea acelor produse care sunt necesare pentru consumator; competitivitatea pieței în absența unui monopol; controversată, competitivă și relațiile dintre două sau mai multe entități economice ale activității economice, manifestate sub forma unor eforturi de a eluda reciproc pentru a atinge un obiectiv comun, pentru a obține rezultate mai bune, împinge adversarul. Concurența în această definiție este înțeleasă ca un tip special de luptă economică echitabilă în care, în prezența unor șanse egale, fiecare dintre părțile care pretinde are o poziție mai capabilă, mai activă și mai capabilă; lupta pentru cele mai bune condiții de producție și vânzare a produselor, cumpărarea și vânzarea de bunuri; lupta pentru cota de piață, obținerea unui profit maxim sau pentru atingerea altor obiective specifice.
În teoria microeconomică modernă [6-9], concurența este înțeleasă ca o anumită proprietate a pieței. Această înțelegere a apărut în legătură cu dezvoltarea teoriei morfologiei pieței. În funcție de gradul de excelență al concurenței, se disting diferite tipuri de piețe, pentru fiecare dintre acestea există un anumit comportament al entităților economice. Prin competiție nu se înțelege atât de multă rivalitate ca gradul de dependență a condițiilor generale de piață de comportamentul participanților individuali pe piață. În acest sens, diferența dintre termenii "concurență" și "rivalitate" este importantă. În sensul modern, termenul "rivalitate" se referă la comportamentul real, în timp ce termenul "concurență" se referă la definirea structurii modelului de piață folosit pentru a prezice comportamentul pe o anumită piață.
Uneori nu este atât de multă concurență pe piață, care este importantă, ca și competiție pentru piață. Chiar și o firmă de pe piață poate acționa atât în condiții concurențiale, cât și în cazul în care barierele de intrare sunt mici și există o potențială amenințare a concurenților.
Există opinii diferite cu privire la conceptul de concurență efectivă. Astfel, J. Schumpeter [10] consideră că o concurență efectivă este posibilă doar într-o economie dinamică, unde un flux continuu de inovații transformă situația statică. J. Schumpeter a denumit concurență dinamică, stimulată de dorința de a obține superprofituri în detrimentul avantajelor în ceea ce privește costurile și calitatea produsului în sine, ca o competiție eficientă. În acest sens, din punct de vedere al creșterii economice, concurența este o rivalitate între noul și cel vechi: numai produse noi, noi tehnologii, noi surse de nevoi, noi tipuri de organizații pot fi competitive.
Astfel, însăși noțiunea de concurență determină deja tipul de comportament al unei întreprinderi ca entitate de piață.
2. PRECIZITELE SELECȚIEI STRATEGIEI COMPETITIVE A ÎNTREPRINDERII
Una dintre sarcinile de gestionare a calității produselor la întreprindere este de a se asigura că producția răspunde diversității cerințelor stabilite de piață. Atunci când există multe cerințe și sunt contradictorii, producătorii evaluează independent importanța relativă a unor parametri precum calitatea, prețul, viteza de livrare și flexibilitatea și sunt obligați să caute soluții pentru a satisface cerințele pieței. La rândul lor, piețele fac adesea dificilă îndeplinirea cerințelor: prețul minim cu cea mai mare gamă și viteză mare de livrare; livrarea produselor în cantități mici, cu cea mai bună calitate și cel mai mic preț.
În aceste cazuri, compania nu este simplă.
Trimiteți-le prietenilor: