Limbajul rusesc a trecut de multă evoluție istorică.
Există trei perioade de dezvoltare a limbii ruse:
- Perioada timpurie (secole VI-VII-XIV).
- Perioada mijlocie (sec. XIV-XV-XVII).
- Perioada târzie (XVII-XVIII - sfârșitul anului XX - începutul secolului XXI).
I perioadă (timpurie) începe după separarea slavilor de est a tuturor-slave unitate și formarea limbii slavilor de Est (limba veche) - predecesorul limbilor rusă, Ucraina și Belarus. Această perioadă se caracterizează prin prezența în limba slavilor vechi, a lexiconului slavonic din biserică, a împrumuturilor turcești.
Perioada II (mijlocie) începe cu dezintegrarea limbii slavilor orientali și cu alocarea limbii rusești proprii (limbajul marii naționalități rusești). În a doua jumătate a secolului al XVII-lea se formează o națiune rusă și sa format o limbă națională rusă, bazată pe tradiția dialectului Moscovei.
A treia perioadă este perioada de dezvoltare a limbii naționale rusești, proiectarea și îmbunătățirea limbii literare rusești.
În secolul al XVIII-lea, sa realizat îmbogățirea și îmbogățirea limbii ruse în detrimentul limbilor vestice europene; societatea începe să-și dea seama că limba națională a Rusiei poate deveni limba științei, artei, educației. Un rol special în crearea limbajului literar a fost jucat de M.V. Lomonosov. care a scris "Gramatica rusă" și a dezvoltat o teorie a trei stiluri (înaltă, medie, scăzută).
În secolul al XIX-lea peste tot dispute cu privire la un secol susținut că a considerat baza gramaticii limbii literare ruse, ceea ce ar trebui să fie rolul limbii-slavonă în dezvoltarea stilului său, cum să se ocupe cu un limbaj vulgar și vernaculară? Mai întâi de toate, N.M. Karamzin și susținătorii săi - occidentali și slavofili, condus de A.S. Shishkov.
Influența decisivă asupra dezvoltării normelor limbii literare rusești a fost asigurată de A.S. Pușkin. care în ceea ce privește limbajul era ghidată de principiul proporționalității și conformității. orice cuvânt este permis în poezie, dacă acesta exprimă cu exactitate figurativ conceptul, transmite sensul.
În general, în timpul sintezei unei varietăți de elemente (oamenilor conversațional, slavona, elemente de împrumut de limbi străine ale limbajului de afaceri) produse de normele limbii literare ruse. Se crede că, în termeni generali, sistemul limbii naționale ruse sa dezvoltat în prima jumătate a secolului al XIX-lea.
În secolul XX există două perioade în istoria limbii ruse:
1) lăsând un rezervor pasiv mare rezervă seculare și lexical biserica (dl, King, guvernatorul Monarch, sala de sport, Hristos, Fecioara, Episcop, euharistia, etc.) .;
2) apariția unor cuvinte noi care să reflecte schimbările în politică și economie. Cele mai multe dintre acestea erau reduceri oficiale ale cuvintelor și expresiilor: NKVD. PSDMR. gospodăria colectivă, comitetul raional, taxa alimentară, programul educațional;
3) interferența adversarului.
1) extinderea semnificativă a vocabularului datorită:
a) vocabular străin (barter, afaceri, legitim);
b) formarea în limba rusă a unei mulțimi de cuvinte noi (post-sovietice, deznaționalizare, dezovietizare);
2) reveniți la vocabularul activ al cuvintelor care au părăsit limba în timpul perioadei sovietice (Duma, guvernator, corporație, comuniune, liturghie, vigilă);
3) retragerea în rezerva pasivă de cuvinte-sovietism (colhoz, comosomoleți, comitete raionale);
4) schimbarea semnificațiilor multor cuvinte, care au loc din motive ideologice și politice. De exemplu, în dicționar din perioada sovietică a cuvântului lui Dumnezeu este scris după cum urmează: „Dumnezeu - pentru idei religioase și mistice: mitic ființă supremă, controlând lumi“ (. Ozhegov SI Dicționarul limbii ruse - M. 1953) definiția .żn sunt indicatori nefiabile (o presupusă particulă și un adjectiv mitic). Scopul interpretării acestui - de a impune dicționarul utilizatorului atee viziune asupra lumii care corespunde unei ideologii totalitare.
5) vulgarizarea - utilizarea în vorbire, aparent oameni educați argotic, elemente vernaculare și alte extraliterary (Bucks, revocați, demolare, haos);
6) „inostranizatsiya“ limba rusă - adică, utilizarea nejustificată a împrumut în discursul (recepție - recepție, centru de primire, bande - asociație criminală, gasca, show - un spectacol, etc) ..
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: