Respiră

nu există un răspuns corect

Miscarea paradoxala a diafragmei este

+diafragmă domul se deplasează în timpul inspirației

diafragmă domul trecerea în jos în timpul inspirației







diafragmă domul deplasare în timpul expirației

Care dintre factorii nu participă la crearea unei rezistențe elastice la respirație

rezistența elastică a coastelor, cartilajul costal, mușchii respiratori

tensiunea superficială în alveolele pulmonare

tracțiunea elastică a plămânilor

+frecare a particulelor de aer împotriva peretelui căilor respiratorii

Cea mai mare rezistență la fluxul de aer în plămâni este creată de

tractul respirator superior (cavitatea bucală, pasajele nazale, faringe)

tractul respirator inferior (trahee, bronhii majore)

+căile respiratorii mici (cu diametrul mai mic de 2 mm)

Rezistența căilor respiratorii

direct proporțional cu diametrul lumenului lor

+invers proporțional cu diametrul lumenului lor

nu depinde de diametrul lumenului lor

În cazul pneumotoraxului la adult:

+diametrul toracelui va crește, plămânii vor cădea

diametrul toracelui va scădea, plămânii vor cădea

diametrul toracelui nu se va schimba, plămânii vor dispărea

diametrul toracelui nu se va schimba

Respirația este dificilă când aerul intră în cavitatea pleurală, deoarece:

+presiunea intrapleurală devine egală cu presiunea atmosferică

presiunea intrapleurală devine mai mult decât atmosferică

presiunea dintre plămâni este mai mare decât presiunea atmosferică

presiunea intrapulmonară este mai mare decât presiunea atmosferică

Tipul restrâns de defecțiune a ventilației este:

+în scăderea extensibilității plămânilor

în îngustarea căilor respiratorii și creșterea rezistenței lor aerodinamice

în alinierea presiunilor atmosferice și intraplerale

în agravarea alimentării cu sânge a plămânilor

în schimbarea tipului de respirație abdominală prin toracic

Tipul obstructiv de defecțiune a ventilației este:

în scăderea extensibilității plămânilor

+în îngustarea căilor respiratorii și creșterea rezistenței lor aerodinamice

în alinierea presiunilor atmosferice și intraplerale

în agravarea alimentării cu sânge a plămânilor

în schimbarea tipului de respirație abdominală prin toracic

Pentru a determina coeficientul de ventilație alveolară (CAV) este necesar să se cunoască:

Ceea ce caracterizează volumul rezervelor de inspirație

+rezervele pulmonare anatomice funcționale

Cantitatea de aer refăcută în plămâni cu o singură respirație

permeabilitatea arborelui bronșic

În ce cazuri poate scădea volumul rezervelor de expirație

+slăbiciune a mușchilor respiratori

+apariția emfizemului (ușurință crescută a plămânului)

+o încălcare a proprietăților elastice ale plămânilor

nu există un răspuns corect

De ce o persoana din masca de gaze are dificultati de respiratie

+deoarece volumul spațiului mort crește

deoarece volumul spațiului mort scade

Pentru a determina volumul minute de respirație, este necesar:

măsurați volumul de aer care poate fi expirat cât mai mult posibil după inspirația cea mai profundă

+măsurați volumul respirator și înmulțiți valoarea acestuia cu frecvența respiratorie în repaus timp de 1 minut

pentru a măsura capacitatea vitală a plămânilor și pentru a-i multiplica valoarea prin rata respiratorie în repaus timp de 1 minut

măsurați volumul respirator și înmulțiți valoarea acestuia cu frecvența cardiacă în repaus timp de 1 minut

măsurați capacitatea vitală a plămânilor și împărțiți valoarea acestuia cu rata respiratorie

Cum se schimbă minutul de respirație cu creșterea presiunii dioxidului de carbon în aerul alveolar

Volumul rezervelor de inspirație + volumul respirator al plămânilor + volumul rezervelor de expirație + volumul rezidual al plămânilor sunt:

+capacitatea pulmonară totală

capacitatea vitală a plămânilor

capacitatea pulmonară reziduală funcțională

Volumul respirator + volumul rezervelor de inspirație sunt

capacitatea pulmonară reziduală funcțională

capacitatea vitală a plămânilor

capacitatea pulmonară totală

Volumele cavităților nazale și nazofaringe, laringele, traheea și bronhiile, alveolele neventilate și nekrovosnabzhaemyh constituie

spațiu anatomic mort

+spațiu mort fiziologic

Volumul de alveole ventilate în absența perfuziei capilarelor (absența fluxului sanguin) este

spațiu anatomic mort

+alveolar spațiu mort

spațiu mort fiziologic

spațiu anatomic mort

nu există un răspuns corect

Ce volume ocupă un spațiu mort anatomic

ventilate, dar nu perfuzate, alveole

+căile aeriene în care nu există schimb de gaze

bine ventilate și alveole perfuzate

căile respiratorii și alveolele, în care nu există schimb de gaze

Spațiul mort fiziologic este:

+suma spațiului mortal anatomic și alveolar

+perfuzate dar nu alveole ventilate

ventilate și alveole perfuzate

În ce domenii ale plămânilor este cel mai mare flux de sânge?

în zone adiacente pleurei parietale

în zona rădăcinilor

în lobii de sus

Care sunt cauzele care pot duce la o scădere a volumului fluxului forțat de expirație (FEV1)

+afectarea permeabilității arborelui bronșic

+slăbiciune a mușchilor respiratori care asigură exhalare forțată

slăbiciune a mușchilor respiratori care asigură respirația forțată







Arterele pulmonare și ramurile acesteia sunt

la arterele de tip elastic-muscular

la arterele de tip muscular

+la arterele de tip elastic

Pentru navele pulmonare este caracteristică

extinderea redusă a vaselor pulmonare

+Dilatabilitatea mare a vaselor pulmonare

+scăderea tonusului vascular pulmonar

ton înalt de vase pulmonare

Care este semnificația fiziologică a extensibilității înalte a vaselor pulmonare

+o creștere semnificativă a fluxului sanguin în sistemul circular mic nu este însoțită de o creștere a tensiunii arteriale

o creștere semnificativă a fluxului sanguin în sistemul circular mic este însoțită de o creștere a tensiunii arteriale

Reducerea sau creșterea fluxului sanguin în sistemul circular mic este însoțită de o creștere a tensiunii arteriale

În poziția verticală a corpului, alimentarea cu sânge a plămânilor se caracterizează prin:

+perfuzia mai mică a lobilor superior decât cea inferioară

o perfuzie mai mare a lobilor superior decât cea inferioară

aceeași perfuzie a lobilor de sus și de jos

Ce cauzează o contracție a musculaturii vaselor din plămâni

Care sunt principalii indicatori ai ventilației pulmonare pot fi determinate folosind pneumotachometria?

MOD, MVL, ZHEL, FEV, CHD, DO, Rovd, Rovyd

DO, ROVD, ROVYD, ZHEL

+debitul de volum al aerului

Volumele determinate prin spiroanaliză sunt denumite statice

+capacitatea vitală a plămânilor și a volumului respirator

volumul expirării forțate în 1 sec, indicele Tiffno

Ce parametri, determinați prin spiroanaliză, sunt denumiți dinamici

capacitatea vitală a plămânilor și a volumului respirator

+volumul expirării forțate în 1 sec, indicele Tiffno

Ceea ce reflectă viteza spațiului de vârf (PIC)

+indicatorul ratei volumetrice maxime

căile respiratorii la nivelul bronhiilor mici

căile respiratorii la nivelul bronhiilor medii

căile respiratorii la nivelul bronhiilor mari

Ceea ce caracterizează debitul volumetric maxim la 25% din FVC (MOC 25%)

patenta la nivelul bronhiilor mici

permeabilitate la nivelul bronhiilor medii

+patenta la nivelul bronhiilor mari

Ceea ce caracterizează rata maximă de expirație volumetrică la 50% din FVC (MOC 50%)

patenta la nivelul bronhiilor mici

+permeabilitate la nivelul bronhiilor medii

patenta la nivelul bronhiilor mari

Ceea ce caracterizează debitul volumetric maxim de expirație la nivelul de 75% din FVC (MOS 75%)

+patenta la nivelul bronhiilor mici

permeabilitate la nivelul bronhiilor medii

patenta la nivelul bronhiilor mari

Pentru emfizemul plămânilor este caracteristic:

creșterea tracțiunii elastice a plămânilor

+reducerea tracțiunii elastice a plămânilor

tracțiunea elastică a plămânilor nu se va schimba

De ce nu plouă plămânii, în ciuda prezenței unei tracțiuni elastice care tinde să se stoarcă:

+Acest lucru este împiedicat de presiunea atmosferică care acționează asupra plămânilor prin căile respiratorii și prin presarea plămânilor pe suprafața interioară a toracelui

+Acest lucru este împiedicat de forțele de adeziune dintre foile pleurei viscerale și parietale

Acest lucru este împiedicat de rezistența aerodinamică a căilor respiratorii

Acest lucru este împiedicat de rezistența scăzută a țesuturilor organelor respirației externe și a rezistenței lor inerțiale

Denumiți forțele care asigură expansiunea plămânilor împreună cu expansiunea pieptului în timpul inspirației:

+adeziunea dintre pleura viscerală și parietală

rezistența aerodinamică a căilor respiratorii

Rezistența scăzută a țesuturilor organelor respirației externe și rezistența lor inerțială

Cum se modifică volumul plămânilor cu creșterea diferenței de presiune în cavitatea pleurală și în alveole:

Ce factori determină o scădere a alungirii pulmonare:

presiune crescută în vasele plămânilor

absența prelungită a ventilației pulmonare sau departamentele acestora

scăderea proprietăților elastice ale țesutului pulmonar cu vârsta

+toate răspunsurile sunt corecte

Cum se va schimba volumul de rezervă de inspirație și de expirare într-o persoană în masca de gaz?

La un pacient cu un tip restrictiv de insuficiență respiratorie (pneumoscleroză) sa constatat o scădere a coeficientului de ventilație alveolară. Ce factori poate fi cauza?

+creșterea volumului pulmonar rezidual

adâncimea de respirație crescută

+creșterea volumului de spațiu mort

+creșterea capacității reziduale funcționale

Rezistența periferică totală a cercului mic al circulației:

mai mult decât într-un sistem de cercuri mari

+mai puțin decât într-un sistem cu cercuri mari

Care este semnificația fiziologică a contracției mușchilor vaselor plămânilor cu o scădere a oxigenului și o creștere a dioxidului de carbon în aerul alveolar:

sângele trece mai repede, eficiența oxigenării și eliberarea dioxidului de carbon scade

sângele trece mai lent, eficiența oxigenării și eliberarea dioxidului de carbon scade

sângele trece mai repede, crește eficiența oxigenării și eliberarea dioxidului de carbon

+sângele trece mai lent, crește eficiența oxigenării și eliberarea dioxidului de carbon

Creșterea presiunii într-un cerc mic al circulației sanguine duce la:

+încetinirea ritmului bătăilor inimii, îngustarea vaselor din cercul mare de circulație a sângelui

la o creștere reflexă a presiunii arteriale sistemice, încetinirea ritmului contracțiilor cardiace, extinderea vaselor marii cercuri de circulație a sângelui

la o creștere reflexă a presiunii arteriale sistemice, la o încetinire a ritmului contracțiilor cardiace, la o îngustare a vaselor din cercul mare de circulație a sângelui

În ce caz este vasoconstricția vaselor pulmonare:

creșterea presiunii parțiale a oxigenului

+creșterea presiunii parțiale a dioxidului de carbon

+scăderea presiunii parțiale a oxigenului

scăderea presiunii parțiale a dioxidului de carbon

În ce caz este vasodilatația vaselor pulmonare:

+creșterea presiunii parțiale a oxigenului

creșterea presiunii parțiale a dioxidului de carbon

scăderea presiunii parțiale a oxigenului

+scăderea presiunii parțiale a dioxidului de carbon

O creștere a conținutului de dioxid de carbon din sânge duce la:

crește tonul vaselor pulmonare

+o scădere a tonusului vaselor pulmonare

Specificați programul care caracterizează obstrucția izolată a bronhiilor majore:

Respiră

Specificați programul care caracterizează obstrucția izolată a bronhiilor mici:

Respiră

Specificați programul care caracterizează obstrucția generalizată a căilor respiratorii:

Respiră

Specificați un program care caracterizează tipul restrictiv al tulburării de respirație:

Respiră

Specificați programul care caracterizează tipul mixt de tulburare respiratorie (obstructivă-restrictivă):

Respiră

Specificați o schemă care caracterizează tipul obstructiv al tulburării de respirație:

Respiră

Specificați curba "debit-volum" a expirării forțate în normă:

Respiră







Articole similare

Trimiteți-le prietenilor: