Păstorul găsit în peștera Caprelor sălbatice în timpul iernii;
Îi mulțumește mulțumiri zeilor prin lacrimi;
"Bine," spune: "Nu am nevoie de o comoara,
Acum turma mea va veni de două ori;
Și nu terminați și nu terminați,
Și voi mânca pe mine minunatul Kozochek,
Și trăim în întreaga pădure.
La urma urmei, păstorul turmei, că stăpânul mării:
El ia o chirie de la ei cu un val;
Și untul și brânza se acumulează.
Uneori el identifică, de asemenea, piei cu ei:
Numai mâncarea pe care o comercializează el însuși,
O pupa pentru iarnă, la ciobanesc! "
Aici, de la oi la oaspeți, el trage de mâncare;
Goluiți-i, mângâiați;
Pentru ei, o zi trece din nou;
Ei încearcă în orice mod să privatizeze.
El și-a coborât pupa cu propria lui,
Acum, pentru moment, nu depinde de ei,
Și este mai ușor să comunici cu propriii tăi oameni:
Sentz să le arunce pe o bucată,
Și vor începe, deci da-i un impuls,
Mai puțin în ochi a izbucnit.
Dar numai probleme: când a venit primăvara,
Caprele sălbatice au alergat până la munți,
Nu viața pe stâncă părea tristă pentru ei;
Cireada a devenit veșnică
Și aproape toate s-au dovedit:
Și păstorul meu sa dus cu geanta,
Deși în timpul iernii
M-am gândit că era minunat.
Shepherd! acum spun un cuvânt:
Apoi, în capetele sălbatice, să-și piardă mâncarea în zadar,
Nu ar fi mai bine să luăm acasă caprele?
XIII
WILD GOOSES
Mai întâi publicat în ediția fabulelor din 1825, Prințul. VII, pp. 274-275; scrisă nu mai târziu de 1823. Autografe: PD 15 (I-55 litri II - 54 litri), este intitulată "Ciobanesc".
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: