Contabilizarea costurilor de organizare a unei retrageri (seminar, conferință) cu

După ce am analizat întrebarea, am ajuns la următoarea concluzie:

Costuri contribuabilii care aplică sistemul fiscal simplificat cu obiectul de impozitare „veniturilor reduse cu valoarea costurilor“ asociate cu organizarea de la fața locului reuniuni (seminarii, conferințe) nu sunt luate în calcul la calcularea taxei datorate în legătură cu utilizarea sistemului fiscal simplificat.







Pot fi luate în considerare costurile asociate călătoriei unui angajat pentru a participa la ședința de teren, la calcularea impozitului plătit în legătură cu aplicarea sistemului simplificat de impozitare.

După cum reiese din întrebare, pentru organizarea unei întâlniri comune de vizită cu partenerii, organizația a plătit pentru alimente și cazare în cabane pe baza celorlalți reprezentanți ai partenerilor. Din partea organizației va fi un angajat detașat.

- ordonarea (ordonarea) șefului organizației privind executarea cheltuielilor în scopurile specificate;

- documente primare, inclusiv în cazul utilizării oricăror bunuri cumpărate de partea respectivă în scopurile specificate, plata pentru serviciile organizațiilor externe;

- Raportul privind cheltuielile cu acțiunile petrecute în care se reflectă:

scopul evenimentelor, rezultatele comportamentului acestora;

alte informații necesare despre eveniment, precum și suma cheltuielilor în scopuri reprezentative.

În acest caz, toate documentele contabile primare trebuie să respecte cerințele secțiunii 2, art. 9 din Legea nr. 129-FZ.

Rețineți că recomandările privind disponibilitatea unor astfel de documente au fost destinate organizațiilor care calculează impozitul pe venit și recunosc cheltuielile pentru ospitalitate pe baza paragrafului 22 p. 1 al art. 264 din Codul Fiscal. La documentarea operațiunilor de organizare a evenimentului, trebuie avut în vedere faptul că organizațiile care utilizează sistemul simplificat de impozitare nu pot recunoaște aceste cheltuieli la calcularea bazei de impozitare (a se vedea secțiunea privind contabilitatea fiscală).

Potrivit art. 166 din Codul Muncii al Federației Ruse, o călătorie de afaceri este călătoria angajatului, la dispoziția angajatorului, pentru o anumită perioadă de timp, pentru a efectua o cesiune oficială din locul de muncă permanentă.

- N T-9 "Comanda (comanda) la expedierea unui angajat la o calatorie de afaceri";

- N T-9a "Comandă (comandă) privind trimiterea angajaților în cadrul unei călătorii de afaceri";

- N T-10 "Certificat de călătorie";

- N T-10a "Angajarea serviciului pentru trimiterea în călătorie de afaceri și raportarea implementării sale".

La alineatul (3) din art. 4 din Legea nr. 129-FZ, se stabilește că organizațiile transferate către USN sunt scutite de obligația de a ține evidența contabilă, cu excepția contabilizării mijloacelor fixe și a imobilizărilor necorporale. În același timp, astfel de organizații au dreptul să țină contabilitatea integrală.







Contabilitatea cheltuielilor se efectuează pe baza PBU 10/99 "Cheltuielile organizației" (denumită în continuare PBU 10/99).

În conformitate cu paragraful 4 al PBU 10/99, cheltuielile organizației, în funcție de natura lor, de condițiile de implementare și de activitățile organizației, sunt împărțite în cheltuieli pentru activități obișnuite și alte cheltuieli.

În conformitate cu paragraful 5 din PBU 10/99, cheltuielile pentru activitățile obișnuite sunt cheltuieli legate de fabricarea și vânzarea de produse, de achiziția și vânzarea de bunuri, precum și de prestarea de servicii și de prestarea serviciilor.

Cheltuielile legate de organizarea întâlnirii (seminar, conferință) și ospitalitate îndeplinesc criteriile pentru cheltuielile pentru activitățile obișnuite și sunt incluse în cheltuielile comerciale sau administrative (paragraful 7 din PBU 10/99).

Cheltuielile pentru tipurile obișnuite de activități sunt recunoscute pe deplin în perioada de raportare în care au avut loc, indiferent de momentul plății efective a fondurilor și de alte forme de implementare (Clauza 18 PBU 10/99).

Cheltuielile de călătorie (costul spațiilor de angajare, călătorii etc.), în conformitate cu alin. 5, 7 PBU 10/99, se referă la cheltuielile din activitățile obișnuite și sunt recunoscute în scopuri contabile la data aprobării capului raport de cheltuieli al organizației ( pct. 16, 18 din PBU 10/99).

Cheltuielile de călătorie în această situație se reflectă în evidențele contabile în contul de debit 44 „Cheltuieli de vânzare“ sau 26 „Cheltuieli generale“ în corespondență cu contul de credit 71 „Salarizare“.

În conformitate cu art. 346.16 Codul fiscal al Federației Ruse, contribuabilii care aplică un sistem simplificat de impozitare cu obiect de impozitare, venituri reduse cu suma cheltuielilor, are dreptul de a reduce veniturile lor cu suma cheltuielilor suportate. Lista cheltuielilor este menționată în art. 346.16 din Codul Fiscal și este închis.

Cheltuielile pentru serviciile centrului de agrement pentru cazare și mese ale partenerilor, precum și cheltuieli pentru ospitalitate nu sunt incluse în lista art. 346.16 din Codul Fiscal al Federației Ruse, prin urmare nu vor reduce baza impozabilă pentru impozitul plătit atunci când aplică sistemul simplificat de impozitare.

De asemenea, TVA-ul perceput de contrapartidă nu este luat în considerare (clauzele 8 punctul 1 din articolul 346.16 din Codul Fiscal al Federației Ruse).

Cheltuielile de călătorie reprezintă un tip separat de cheltuieli ale organizației care aplică sistemul simplificat de impozitare și trebuie să fie contabilizate în conformitate cu paragrafele 13 p. 1 al art. 346.16 Codul Fiscal al Federației Ruse.

Astfel, cheltuielile organizației pentru trimiterea angajatului său pentru a participa la o întâlnire cu partenerii invitați în ceea ce privește cheltuielile de deplasare, cazare, diurna etc. pot fi luate în considerare la calcularea impozitului plătit în legătură cu aplicarea sistemului simplificat de impozitare.

Deoarece organizația aplică sistemul simplificat de impozitare, aceste cheltuieli sunt contabilizate cu TVA-ul suportat de contrapartidă (articolul 346.11 clauza 2, paragraful 3 al clauzei 2 din articolul 170 din Codul Fiscal al Federației Ruse).

Răspunsul a fost pregătit de:
Expert al Serviciului de consultanță juridică GARANT
Dankov Andrey

Controlul calității răspunsului:
Referent al Serviciului de consultanță juridică GARANT
auditorul Melnikova Elena

Materialul este pregătit pe baza unei consultări scrise individuale prestate în cadrul Serviciului de consultanță juridică. Pentru informații detaliate despre acest serviciu, contactați managerul.

Recomanda articolul colegilor:






Articole similare

Trimiteți-le prietenilor: