Vertebrele cervicale, vertebrele cervicales

Vertebrele cervicale, vertebrele cervicales. anatomie

1. Vertebrele gâtului, cerviculele vertebrelor (Figura 13).

Prin urmare mai mică (în comparație cu regiunea de bază a coloanei vertebrale), sarcină care cade pe vertebrelor cervicale, corpurile lor sunt de dimensiuni mai mici. Procesele transversale se caracterizează prin prezența procesului transversal al deschiderilor, foramina processus transversalia, care sunt obținute prin fuziunea cu procesele transversale vestigiu coaste, apofiza costarius.







Canalul, obținut din setul acestor găuri, protejează artera și venele vertebrale care trec prin ele. La capetele proceselor transversale marcate de fuziune manifestă ca două umflături - tubercula anterius et posterius.

tubercul vertebrală Anterioare VI bine dezvoltate și se numește caroticum tuberculum - lob somnoros (poate fi presat artera carotidă pentru a opri sângerarea).

Procesele spinoase la capete sunt bifurcate, cu excepția celei de-a șasea și a șaptea vertebre. Ultimul procedeu spinal diferă o mare valoare, astfel încât vertebrelor cervicale VII este numită prominens vertebră (acțiune). este ușor de probat pentru unul viu, decât pentru a fi utilizat pentru a identifica vertebrele cu scop diagnostic (Figura 14).

Vertebrele cervicale, vertebrele cervicales






Vertebrele cervicale, vertebrele cervicales

I și II vertebrele cervicale au o formă specială, datorită participării lor la articulația mobilă cu craniul. Am vertebră - atlas, atlas, o mare parte a corpului în procesul de dezvoltare al II-lea se mută la vertebre și aderă la acesta, formând un dinte, dens. Din acest motiv, numai arcul din față rămâne din corpul atlantean, dar foramenul vertebral care se umple în fața dintelui este mărit.

Front (Arcus anterior) și posterioară (Arcus posterioară) atlas arc mase laterale interconectate, massae LATERALES. Suprafețele superioare și inferioare ale fiecăruia servesc pentru articularea cu oasele adiacente: articulația superioară, concavă, fovea articulară superioară. - pentru articularea cu cervixul corespondent al osului occipital, inferior, aplatizat, fovea articularis inferior. - cu suprafața articulară a vertebrei cervicale II.

Vertebrele cervicale, vertebrele cervicales
Vertebrele cervicale, vertebrele cervicales

Pe suprafețele exterioare ale arcilor anterioare și posterioare se află tuberculi, tubercula anterius și posterius. II vertebră cervicală - axa (axa, lat. - Axa deci axial), foarte diferit de toate celelalte prezență odontoid vertebrale sau dinte, dens. omoloage cu corpul atlasului.







Articole similare

Trimiteți-le prietenilor: