Părțile din procedura civilă

Conceptul și compoziția persoanelor care participă la procesul civil

Legislația procedurală civilă nu conține o listă a participanților la procesul civil. În PCC există doar o indicație a compoziției persoanelor care participă la proces și a reprezentanților instanțelor.







Toți subiecții procesului civil ocupă o poziție diferită și se bucură de drepturi procedurale diferite. Poziția diferită a subiecților este importantă atât în ​​ceea ce privește influența acestora asupra procesului de desfășurare a procesului, cât și pentru atingerea scopului său final, și anume: hotărârea judecătorească și executarea ei.

Tipuri de participanți la procesele civile

Toți participanții la procesul civil pot fi împărțiți în trei grupuri. Primul este instanța. Interesele instanței ca principal participant la procesul civil nu contravin intereselor celorlalți și, prin urmare, ar trebui să promoveze realizarea deplină a drepturilor tuturor participanților la procesul civil.

Cel de-al doilea grup de participanți la procesul civil sunt persoanele care participă la acest caz. Legislația procesuală civilă nu oferă o definiție generală a noțiunii de persoană care participă la proces, limitându-se doar la listarea numărului de persoane care participă la proces. Acestea includ - părțile; terțe părți; procurorul; persoanele care se adresează instanței pentru protecția drepturilor, libertăților și intereselor protejate din punct de vedere juridic ale altor limite; solicitanții și alte persoane interesate în cazurile de proceduri speciale și cauze care provin din relații publice.

Cel de-al treilea grup de participanți la procesul civil este facilitatorii implementării, justiția (martori, experți, traducători).

Conceptul și statutul juridic al părților în procesul civil

Părțile se referă la acele persoane implicate în acest caz, care sunt caracterizate prin următoarele caracteristici: 1) ele au atât Ma-ter-legal și procedural-juridic-vannost interesat în rezultatul cazului; 2) să acționeze în proces în numele lor și în apărarea intereselor lor.

Părțile sunt principalii participanți la procesul civil. Ei au interese materiale și legale opuse, care se opun reciproc. Disputa dintre părți este soluționată de instanța judecătorească cu maximum de garanții legale pentru examinarea corectă a acesteia.







Capacitatea juridică de procedură civilă și capacitatea juridică.

Noțiunea de reclamant în procesul civil

Un reclamant în cadrul unei proceduri civile este o persoană care se deplasează în instanță pentru apărarea dreptului său prin depunerea unui proces. El este numit reclamant, iar persoana chemată să răspundă, la care reclamantul își prezintă cererea, este numită inculpatul. Deoarece părțile în proces sunt în litigiu, problema drepturilor sau intereselor protejate prin lege de proprietate, precum și necesitatea de a proteja aceste drepturi și interese pot fi permise doar ca rezultat al instanței examinarea-mentelor. Părțile (reclamantul și pârâtul) devin participanți la o anumită dispută din momentul în care a inițiat un caz civil.

Conceptul de inculpat în procesul civil

Pârât în ​​cadrul unei proceduri civile - este o persoană care, la cererea reclamantului sau rupe drepturi și interese o Tel lui, sau nefondate, potrivit reclamantului, contestarea drepturilor sale și, prin urmare, este tras la răspundere pentru costum și, prin urmare, împotriva cărora sunt inițiate proceduri.

Conceptul de complicitate procedurală

Contribuția procedurală constă în participarea mai multor reclamanți sau a mai multor inculpați într-un singur proces, a căror solicitare nu se exclude reciproc.

Depunerea unei reclamații de către mai mulți co-respondenți unui singur respondent se numește complicitate activă și aducerea unei reclamații de către un singur reclamant mai multor respondenți se numește complicitate pasivă.

Tipuri de complicitate procedurală

Complicitatea este obligatorie și opțională. Componența obligatorie are loc atunci când natura relației juridice materiale contestate nu permite rezolvarea problemei drepturilor sau obligațiilor unuia dintre participanții la proces fără a implica alte entități.

Participare opțională înseamnă că problema dreptului sau datoria uneia dintre părți pot fi rezolvate separat în procesul de auto-susținere, și indiferent de rezoluția problema drepturilor și obligațiilor unei alte părți.

Cu complicitate opțională, natura relației juridice materiale contestate face posibilă examinarea cazului împotriva fiecăruia dintre subiecți într-un proces separat.

Înlocuirea unui inculpat necorespunzător într-o procedură civilă are loc atunci când se dovedește că persoana căreia i se aduce acțiunea nu poate fi purtătorul unei obligații contencioase.

Noțiunea de succesiune juridică procedurală

Succesiunea procedurală este un caz special de înlocuire în procesul civil al unei părți sau al unei terțe părți. Succesiunea este posibilă în orice etapă a procesului. Înlocuirea unei părți sau a unei persoane terțe apare, de regulă, ca urmare a succesiunii care a avut loc în legea materială. Atunci când există o schimbare a persoanelor în obligație; Un nou subiect al dreptului își asumă integral sau parțial natura îndatoririlor predecesorului.







Articole similare

Trimiteți-le prietenilor: