În Rusia, "Marseillaise" a venit la sfârșitul secolului al XVIII-lea: a fost prima dată cântată la Sankt Petersburg ca un nou cântec francez, fără a da compoziției o semnificație revoluționară.
În Institutul Leningrad de Teatru, Muzică și Cinematografie ținut albumul scris de mână îngălbenită, care este nu mai puțin de 160 ani: cineva din muzica rus înregistrau fani, pe acest album, „La Marseillaise“, dar fără cuvinte.
Oameni simpli - țărani, meșteșugari, muncitori - "Marseillaise" atunci nu știau. Sa răspândit în cercurile regimului țarist op-position dvoryanst Insulele, intelectuali, cântate în limba franceză, este în aceste cercuri limbă vorbită: traducerile opțional-go nu a fost. Aceasta explică faptul că traducerea rusă a oțelului-se până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea: primul, publicat în colecția asociatului juridice și Dru hectare Herzen poet NPOgareva „Free Song rus“, este datat 1863 an.
Încercările de a traduce nu au avut succes: textele traduse nu au fost combinate cu muzica. În 1875, un revoluționar, un participant la Comuna de la Paris, Piotr Lavrovich Lavrov a scris un text rusesc, a creat o versiune gratuită rusă - The Worker of the Marseillaise. Lavrov nu era poet profesionist. Deoarece textul de Lisle, „Ra-bochaya Marseillaise“, Lavrov a turnat din suflet, reflectând aspirațiile, sentimentele, difer-ințele asuprit, deposedați, soțul-TION a luptătorilor pentru eliberarea Rusiei, care a crezut în revoluția vine. Melodia melodiei lui Lavrov a fost simplificată, a dobândit un caracter mai energic și mai luminos. A fost ceva diferit de sursa originala - piesa de Lille.
"Working Marseillaise" a fost creată pentru cercuri ilegale, întâlniri, demonstrații.
Proliferarea "muncitorilor" din Marsilia este descrisă în romanul "Mama" de Maksim Gorky. Scriitorul transmite impresiile mamei care ascultă piesa, pe care fiul ei și prietenii ei o cântă într-o voce slabă în casă pe suburbia de lucru în timpul unei întâlniri secrete:
"Mai ales una dintre piesele noi era îngrijorătoare și îngrijorată de femeie. În acest cântec, nu ai putea auzi o reflecție tristă a sufletului, rănit și singur rătăcind prin căile întunecate ale neînțelegeri triste, gemand suflete sacrificate au nevoie, îngroziți de frică, impersonală și incoloră. Și nu a auzit în suspine ei melancolice forța vag foame pentru spațiu, provocând strigăte priceperea infatuat, indiferent Prep-ing și zdrobi răul și binele. Nu avea un sentiment orb de răzbunare și resentimente, capabil să distrugă totul, fără putere să creeze ceva - în acest cântec nu sa auzit nimic din lumea veche, sclavă.
cuvinte dure și ton pupa mama NRA-ondulată, dar cuvintele și melodia a fost mai mult decât atât, s-au înecat în sunet și cuvântul puterii sale și a trezit în inima o premoniție a ceva imens pentru noi-If. Este ceva ce a văzut pe fețele din tinerii SFA-Zech, ea a simțit lor GRU-dyah și, cedând la puterea cântecelor nu se potrivesc-sheysya în cuvinte și sunete, întotdeauna ascultat-o cu atenție specială, cu nerabdare bo-Lee mai adânc decât toate celelalte melodii.
"E timpul să cântăm pe stradă!" "A spus Vesovshkikov în grabă."
Lucrul cu piesa a mers la demonstrație:
- La rânduri, tovarăși! Trăiască concediul de oameni liberi! Mai Primul Să fie fericit!
Mulțimea a fuzionat mai dens. Paul și-a fluturat bannerul, sa răspândit în aer și a înotat în față, luminat de soare, zâmbind cu un zâmbet larg și larg.
Renunțați la vechea lume.
- au exprimat vocea sonoră a lui Fedya Mazin, iar zeci de voci au fost luate de un val moale, puternic:
Mișcă cenușa de pe picioare.
Mama, cu un zâmbet fierbinte pe buzele ei, se îndreptă în spatele lui Masin și se uită peste cap la fiul său și pe banner. Flashed în jurul feței ei fericit, ochi colorat - im - Mong toate - voce blândă și umedă AN-Dray împreună au fuzionat într-un singur sunet cu holo-Som fiul ei, gros și basovitym.
Și oamenii au alergat să întâlnească banner roșu, a strigat ceva, a fuzionat cu mulțimea
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: