Digorsky, limbă osetă online

Hid → xe d,
dæhit-uriæn → dæх е цæn,
uy → e y
și așa mai departe.
După ce au atins acest model, uneori spun și scriu "* kezgæ", Cu toate acestea," kizgæ"De la un alt rând, acolo" și ".







Listele corespondențelor Digor-Ironic sunt, de exemplu, în capitolele de pe dialectul Digor în "limba și folclorul osetian".

Al șaselea capitol al eseului despre istoria limbii osetiene este dedicat dialectologiei. Nu puteți numi un dicționar, dar dacă aveți un interes în această întrebare, nu vă puteți uita la el - este cea mai proaspătă sursă.

Începând cu această înregistrare, vom publica, ocazional, mai multe corespondențe Iron-Digorian în rubrica "Iron-digoron".

Citat din noul fișier PDF pe ironau.ru:

Un alt loc în Marcellinus spune: "Ei (Alanii) au cucerit treptat popoarele vecine prin victorii continue și le-au extins numele de naționalitate, ca și persii".

Ce spune acest loc? Să presupunem că numele alan este valabil și pentru unele triburi vecine. Dar Alanii, ca popor special, au încetat să mai existe de la asta? În presa străină modernă, este aproape o regulă comună de a numi toți rușii sovietici. Dar cine, pe această bază, va ajunge la concluzia că rușii, ca popor special, nu există că sunt un "concept geografic"?







Vorbeste despre oamenii care sunt atribuite unui anumit aspect (Ammianus Marcellinus), o anumită limbă (Tzetzes), care este vizitat de zeci de călători, care a menținut un contact sexual plin de viață cu popoarele civilizate din Caucaz și Bizanț și a fost bine știu, printre care o serie de secole a fost realizat de propagandă creștină, care sa încheiat crearea Dieceza de Alan, vorbesc despre asta, nu e poporul, și „conceptul geografic“ - este de a cădea în nihilism istoric.

În al treilea episod de televiziune nord-osetin „Mæhinymær“ Canan Tara vorbește despre dialectul Digorian și locul său în televiziune, în viața culturală a republicii și în mintea osetini.

La un moment dat, George Maliev și Sozur Bagraev au scris o poezie într-unul din fier. Publicăm aici poezia irlandeză a lui Maliv, clasicul lui Digor.

Poeziile sunt preluate din forumul "Ossetian Online Language", unde sunt citate din carte
"Scarlet Mask". Ирон аив дзырды хезнатæ. Æззæрст уацмыстæ. Rauagdad "Iriston", Cchinval - 1987.

ХэХХОН ЗАРÆГ

Arvыл æрттивынц нæ хæхтæ,
Цъитиее дæттæ келынц;
Дардæй нæ урссæр къæдзæхтæ
Махмæ бæрзондæй кеснцц.

Цардмæ бæрзондæй кесгæйæ,
Se "znægtzhn fedta fidbon,
Fedtoy bællliczag sjribar,
Bast este rege al federatiei.

Над хъуысы дардмæ сæ хъарæг,
Sau fényk nal könyncz dir.
Атыдтой фидар рæхыстæ, -
Zary fyrcinzhy boudyr.

Raistoy sæ barstæ næ adæm,
Скодтой сæхицен фæндаг.
Maual ku, maual, næ bæstæ,
Nu znægtæn festæm ca fage.

Цæй-ма, нæ Иры фæсивæд,
Тохмæ æрбалæуу хъæддых,
De 'știu kui fesmzela nodzi, -
Ravdis este nodzhi dæ ty.

Arvыл æрттивынц нæ хæхтæ,
Цъититæй дæттæ келынц.
Дардæй нæ урссæр къæдзæхтæ
Махмæ бæрзондæй кесынц,

Fișierul DjVU, reconstruit de Aslan Kudzaev, vă va permite să vizualizați cartea într-o calitate superioară.







Articole similare

Trimiteți-le prietenilor: