Reflecția psihică se caracterizează printr-o serie de trăsături:
- oferă o ocazie de a reflecta corect realitatea din jur, iar corectitudinea reflecției este confirmată de practică;
- imaginea mentală însăși se formează în procesul activității umane active;
- reflecția mentală se adâncește și se îmbunătățește;
- asigurarea oportunității comportamentului și a activității;
- reflectă prin individualitatea unei persoane;
- poartă un caracter de conducere.
Există abordări diferite pentru înțelegerea care este inerentă în psihicul: 1) antropopsihizm (Descartes) - mintea este inerentă omului; 2) panpsychism (materialiștii francezi) - spiritualitatea universală a naturii, întreaga natură, lumea este inerentă în psihicul (și piatră, de asemenea); 3) biopsie - psihicul este o proprietate a naturii vii (inerentă plantelor); 4) neuropsihismul (C. Darwin) psihicul este caracteristic numai organismelor care au un sistem nervos; 5) mozgopsihizm (KK Platonov) - mintea numai organisme cu sistemul nervos tubular, cu creierul (în această abordare, psihicul insectelor acolo, astfel încât să aibă sistem nervos nodular fără creier semnificativ); .. 6) Criteriile pentru apariția rudimentele psihicul organismelor vii este prezența sensibilității (Leontiev) - capacitatea de a răspunde la stimuli vitale nesemnificative de mediu (sunet, miros, etc.), care este un semnal pentru stimulii vitale (hrana, pericol) .. , datorită legăturii stabile între ele. Criteriul de sensibilitate este abilitatea de a forma reflexe condiționate - conexiunea logică a stimul extern sau intern prin intermediul sistemului nervos, cu activități diferite.
Dezvoltarea psihicului la animale trece printr-o serie de etape. La etapa de sensibilitate elementară animalul răspunde numai la proprietățile individuale ale obiectelor din lumea exterioară și comportamentul său este determinată de instincte înnăscute (conservarea alimentelor, reproducerea și așa mai departe. N.
Etapa III se caracterizează prin abilitatea intelectului animal reflectă comunicarea interdisciplinară, reflectă situația în ansamblu, ca rezultat al animalului este în măsură să evite obstacolele, pentru a „inventa“ noi modalități de soluționare a cererilor în două faze care necesită acțiuni de pre-pregătitoare pentru decizia sa. Caracterul intelectual este acțiunea multor prădători, dar în special maimuțele mari și delfinii. Comportamentul intelectual al animalelor nu depășește nevoile biologice, ci doar acționează în cadrul situației vizuale.
Trimiteți-le prietenilor: