originalitatea lor stilistică se bazează pe un atribut genetic - legătura cu mediul de proveniență (profesionist sau slang): prima, electivă, serioasă etc. Dimpotrivă, în conformitate cu înțelesul figurativ și cuvinte cu sufixe colorate este aproape întotdeauna caracterizată printr-un evaluativ distinct, de multe ori foarte dur (Bast, ciuperci - persoana pentru a lipi, confuz, Muff, etc).
Expresivă - aura emoțională ca pozitivă (aprobare, afecțiune, simpatie) și negativă (neglijare, dispreț) este un sufix invariabil al cuvintelor cu sufixe de evaluare subiectivă. În plus, colorarea emoțională deseori ascunde culoarea funcțională și se dovedește a fi decisivă în determinarea calității stilistice a cuvântului.
Un alt motiv pentru diferența dintre cuvintele din cadrul grupurilor vizate este, dacă se poate spune, gradul diferit al normativității lor, apropierea mai mare sau mai mică de norma literară general neutră. Acesta este ceea ce se numește câteodată gradul de scădere a cuvântului. Depinde în primul rând de puterea învățării cuvântului în limbajul literar.
Nici unul dintre biții cuvintelor unei formațiuni vorbite în mod colocvial nu este închis; câteva cuvinte, schimbarea sau pierderea culorii, pleacă, alții merg din nou dintr-o mare varietate de surse. Cuvintele care provin din limbaj obscen și dialecte, în mijlocul conversație și mai ales pe fondul unor stiluri de carte în primul rând, în faza de masterizare, păstrați imprimarea non-normativ. Prin urmare, printre elliptizmov, de exemplu, este posibil de a găsi cuvintele care au devenit neutre sau aproape de pH neutru (capac peakless, Antonovka, combatant, pescuit, rătăcind, carte), cuvintele de la culoarea lor obișnuită de ușurința și cuvinte au dicționare nu au fost încă înregistrate, dar de multe ori apare în surse tipărite - lup, prelungit, aspirat, zagranka. Ei sunt mai puțin familiarizați cu limbajul literar decât, de exemplu, Antonovka sau fulgi de ovaz și ne par a fi mai puțin normativ. Același lucru poate fi observat în alte grupuri lexicale: omul sărac pentru noi, cuvântul vorbit, dar este literar, dar este puțin probabil să recunoaștem un astfel de goner substantiv. Recent, adesea ajunge în mass-media, dar păstrează încă culoarea argoului și pare să nu fie normativă.
În al doilea rând, gradul de normalitate al unui cuvânt este influențat de natura sensului său și, în special, de expresia evaluativă. Coaja ascuțită, de exemplu, servește ca un obstacol în calea mișcării cuvântului la categoria celor neutre. cuvinte dure din limbajul figurativ colocvial - niți, infecție, de sex masculin, mânca, horcait - incomensurabil „de mai jos“ bazată pe aceleași metafore principiu de cuvinte (mai exact - înțelesul cuvintelor) friptură de vițel (plajă), și altele asemenea.
În al treilea rând, luminozitatea culorii și gradul de scădere a cuvântului la care sunt atașate. Sufixul -ka, cu ajutorul căruia se formează sinonime sinonime colocvială pentru motivarea cuvintelor (vesta, țigară, carte).
Toate aceste semne (în mod agregat sau separat) creează un sistem vernacular dinamic, dens inclus în limba tipărită a presei.
Procesul tehnologic de utilizare a discursului comun în presă
În această lucrare au fost studiate mai multe medii de imprimare, precum Komsomolskaya Pravda, Argumenty i Fakty și SIDA Info.
Există o diferență semnificativă între datele media. În "Komsomolskaya Pravda" există un număr foarte mare de expresii vernaculare, jargon și profesionalism. Dacă luăm în considerare ziarul Argumenty i Fakty din acest punct de vedere, putem vedea că volumul de vocabular vorbit este mult mai mic decât în KP. Deși aceste publicații se poziționează ca publicații în masă, există o diferență între ele. "SIDA-Info" se referă la stratul de presă galbenă și, firește, că pe paginile sale există o mulțime de vocabular non-literar. Aceste publicații au fost făcute pentru a arăta în mod clar penetrarea vernacularului în toate sferele vieții societății moderne.
Utilizarea vocabularului colocvial pentru crearea de titluri și paragrafe Lid.
Titlul publicației este unul dintre cele mai importante elemente de scriere a textelor jurnalistice. Din succesul titlului, cel mai adesea depinde succesul articolului în sine. Titlul poartă o funcție informativă, cititorul trebuie să obțină cu promptitudine informații despre text. Titlurile atrag atenția cititorului, iar atenția este cea mai importantă în activitatea jurnalistului. În scrierea titlurilor, jurnalismul modern folosește toate tehnicile posibile, dintre care una este folosirea vocabularului colocvial. Luați în considerare și exemple:
Utilizarea discursului obișnuit în titluri:
Acest titlu are o expresie binecunoscută, o cliche, o ștampilă și o schimbă într-o manieră modernă și relevantă.
CAFEA CU ORDERI MATH?
Acest titlu poartă o funcție de intriga. Cea mai importantă parte a acesteia sunt întrebările de la sfârșitul propoziției și cuvintele vii (mate).
Luptătorii încercând să construiască al doilea BESLAN?
Poziția vizează formarea de sentimente emoționale expresive, încercând să rănească cititorul.
Folosirea vernacularilor în Capace - paragrafe.
Lid este o subtitrare, spunând succint despre conținutul articolului. Cel mai adesea 1-2 oferte.
Folosește calitățile expresive ale vocabularului comun în detrimentul punerii întrebării.
Folosiți vernacularul ca imagine a personajelor sau mobilierului (redarea artificială) în articol.
Foarte adesea în presa modernă, metoda de includere a vernacularilor este folosită pentru a intensifica colorarea emoțională. Să transmită informații într-o manieră artistică, pentru transmiterea discursului direct.
În acest caz, utilizarea cuvântului "degeraturi" se datorează expresiei vorbitorului, pentru el acesta este cel mai bun mod de a arăta acele sentimente pe care le simte pentru o anumită persoană. Din nou, acesta este un anumit nivel cultural al vorbitorului, care indică acest cuvânt.
Rezumând principalele rezultate ale acestui curs, trebuie menționat faptul că studiul a făcut posibilă studierea cât mai exactă a caracteristicilor funcționale de bază ale saloanelor în presa scrisă.
În această lucrare, un studiu a fost realizat de caracteristicile funcționale ale vernacular în presa scrisă, ca urmare a activității a fost pus bază înainte teoretică a sistemelor dinamice vernaculară în societatea modernă. Această bază de date se bazează pe utilizarea științifică a tehnologiilor literature.V vernaculare în publicații a relevat mai multe tendințe distincte: în primul rând, utilizarea limbii vernaculară pentru scris titluri și plumb - paragrafe, datorită faptului că este nevoie de o cantitate mare de exprimare și de inovare. În al doilea rând, utilizarea de vernacular pentru mijloace vizuale, pentru a da textul arta. Aici vernaculară împărțit în versiuni de bază: începând cu vocabularul dialectul obișnuit și sunt înclinați să argotizmov și jargon.
În această lucrare a fost elaborată o tipologie a celor mai frecvent întâlnite moduri de formare a discursului comun, folosită în stil jurnalistic. Tipologia a fost studiată pe exemple specifice din edițiile de masă moderne, cum ar fi Komsomolskaya Pravda, SIDA Info, Argumente și fapte. Exemple de vorbire obișnuită pot fi observate în cardurile furnizate (vezi anexa).
Vernacularul modern rusesc, ca sistem dinamic al societății, pătrunde foarte larg în stilul jurnalistic al presei din ziare. Aceasta se referă la aspecte cum ar fi scăderea nivelului culturii, în general, scăderea nivelului de educație al cadrelor jurnalistice, tendința presei de ziar la masă și stării de galbenitate.
Cu toate acestea, mai des, folosirea discursului comun se datorează multor aspecte ale artei și expresiei. Rolul funcțional al vernacularului este destul de mare: vernacularul este nu numai vocabular normativ, ci poartă noutate, culoare emoțională.
Vocabularul limbii ruse
Cuvinte stilistic neutre Colorează stilistic
(limbă vorbită) (utilizare limitată)
Dialectul dialectului profesionist profesionist
3 Dyachok MT; Moiseyev S.V. // la studiul aspectelor sociolingvistice ale portretului purtătorului vernacular al limbii ruse //
Dezvoltarea mijloacelor stilistice de limbă și a tehnicilor de utilizare a acestora. Studii asupra limbajului și stilurilor de comunicare în masă - genuri de ziare, limba de radio, televiziune și cinema. Expresivitatea discursului ziarului, expresivitatea vorbelor și standardelor de vorbire.
Ziarul-stil jurnalistic ca fiind cel mai popular dintre toate stilurile funcționale, factorii care îi afectează. Caracteristicile lingvistice ale stilului ziar-publicistic: lexical și gramatic. Utilizarea mijloacelor expresive.
Limba ca fenomen în curs de dezvoltare. Slangul este un fenomen în lingvistica modernă. Originea unităților lexicale studiate. Modalități, motive pentru apariția slangului în tipărit. Formarea dicționarului de slogan "sistem". O percepție pertinentă a informațiilor de către tineri.
Comunicarea de masă ca un tip special de comunicare, tipul de discurs. Mijloace de exprimare expresivă în presa ziarului. Jargon și vernacular. Amplasarea stilistică a discursului ziarului. Patru principii stilistice. Figuri de vorbire. Trasee. Recepția aluziilor.
Imaginea colectivă și principalele caracteristici ale prezentatorului TV. Tipuri de strategii de vorbire. Caracteristicile programului "Fraza la modă" cu A. Vasiliev. Metodele lingvistice și mijloacele de exprimare ale prezentatorului. Rolul nivelului culturii de vorbire a prezentatorului TV în atragerea publicului.
Istoria studiului limbajului ziarului. Retorica ca un cuvânt de comunicare, comunicarea oamenilor. Limba mass-media. Principii sistemice de utilizare a bogăției limbii. Standardizarea, aceleași mijloace de exprimare. Calitatea inalienabilă a limbajului ziarului.
Tipuri de publicații care folosesc slang de tineret: "vorbitori de slang" și "folosirea argoului ca instrument expresiv". Formarea unităților de slang prin împrumut. Interacțiuni de argou și jargon în limba mass-media. Modificarea gramaticală a jargonului.
Caracteristicile generale ale jargonului, clasificarea acestuia. Motivele pentru apariția jargonului, în special utilizarea vocabularului slang. Sinonime în jargonul de tineret. Cuvintele și expresiile de slang în reviste. Utilizați vocabularul slang în câmpul computerului.
Principalele căi de a îmbogăți stocul lexical al limbii. Neologismele, conceptul lor, căile de educație, utilizarea specială în presă, clasificarea și interdependența cu barbarismul și cuvintele împrumutate. Elemente stilistice ale presei moderne.
Slang în sistemul de limba rusă. Vocabularul vocabularului ca fenomen, clasificarea acestuia, istoria originii din Rusia, precum și reflecția în dicționare. Slang în jurnalism, specificul și trăsăturile sale. Necesitatea și infidelitatea utilizării jargonului în mass-media.
Stilul publicistic ocupă un loc special în sistemul de stiluri al limbajului literar, deoarece trebuie să redeschidă textele create în cadrul altor stiluri. Publicismul caută să satisfacă atât nevoile intelectuale, cât și cele estetice.
Text ca spațiu de informare. Proprietățile textului jurnalistic. Unități de limbă ca parte a textelor din ziare. Slogan vocabular și cuvinte împrumutate pe paginile ziarului. Metode de reflectare a realității în ziarele federale și regionale.
Titlurile publicațiilor ca parte a ziarului. Rolul lor și funcțiile lingvistice. Semnificația conținutului și designul titlurilor pentru a atrage atenția cititorului. Sistem Lexico-gramatic și gen-stilistic în proiectarea titlurilor ziarelor.
Eufemismul este o metodă de desemnare indirectă, perifrastică și înmuiere a unui obiect. Definirea, clasificarea eufemismelor în literatura lingvistică. Specificitatea eufemizării, a țintelor, a temelor și a sferelor. Eufemisme în limba mass-media.
Sistemul de vocabular al limbii ruse. Vocabularul nonliterar și varietățile sale: dialectal, profesional, colocv, slang. Tipurile de prostituție sunt fenomene lingvistice. Cercetarea cuvintelor non-normative, a funcțiilor de utilizare și a modalităților de introducere în text.
Trimiteți-le prietenilor: