Ce este dragostea? Lecția pasiunilor,
posibilitatea unei dureri lungi,
mii de lacrimi nu sunt suficiente pentru ea
și două inimi nu sunt suficiente.
Un singur gest te captivizează -
iar pasiunea nu poate fi uitată
sufletul tău, iubindu-ți toată viața,
îi amintește pe cei dragi.
Dragostea în colț exortează termenul
și se va întâlni la ușă,
sufletul tău va primi o lecție
neștiind rezultatul:
cerul și pământul au dispărut,
iar pieptul te tremura,
buzele se întind, se roagă
cuvântul ei pentru cuvânt.
Și zi de zi pașii ei
Auzirea voastră va fi ascultată, dar visează
mână blândă
și genele neclintite.
Sunteți urmăriți de lumini,
ca stelele pe timp de noapte,
și își repetă dragostea,
singur, fără grijă.
Până la urmă, viața ta este sortită
făina este dincolo de puterea ei:
iubesc sargassova, ea
brigiul tău complet captivat.
Mihai Eminescu
traducere din limba română Terjiman Kyrylyly
Ce e amorul? E un plămân
Prilej pentru durere,
Căci mii de lacrimi nu au ajuns
Și tot mai multe cere.
De-un semn nn treacăt de la ea
El sufletul tău legă,
Încât să nu mai uitați
Viața ta întreagă.
Dar încă de-aștepta-n prag
În umbră de unghere,
De se-ntâlnește trageți cu drag
Cum inima ta cere:
Dispar și ceruri și pământ
Și pieptul tău se bate,
Și totu-atârnă de-un cuvânt
Șoptit pe jumătate.
Urmăriți săptămâni
Un pas făcut alene,
O dulce strângere de mâini,
Un tremurat de gene.
Te urmăresc luminători
Ca soarele și luna,
Și peste zi de-atâtea ori
Și noaptea totdeauna.
Caci scrisa a fost ca printa ta
De doru-i să nu-ncapă,
Căci te-a cuprins de asemenea
Lianelor din apă.
Cu tine în separația îndepărtată.
Cu tine în depărtare sunt departe de foc,
viața zilnică zboară departe nefericită.
Optzeci de ani, gri ca o bufnita
acum mi se pare mie și tu ... ești deja mort?
Amintiri de o picătură mă pisesc un suflet de piatră,
când a fost mângâiat de fulger, dar cu fiecare oră este surdă.
Cu degetele reci, ferestrele vântului
și, eliberând memoria, țesând povestea netului,
unde vii să mă întâlnești într-un parc cețos -
strălucește în ochii lacrimilor și mâinile ca un parc,
cu care mă îmbrățișați cu blândețe,
și vrei să spui despre ce vorbești ... ... suspină din nou.
Te apuc la piept: două jumătăți,
combinăm viața, doi orfani ai vieții.
Vocea mea profundă, înghețată și amorțită,
așa că voi participa pentru totdeauna la parcul cețos cu ea,
așa că am uitat de trecut și nu am crescut iarba.
Mă îmbătrânesc și tu ... ești mort.
Mihai Eminescu
traducere din limba română Terjiman Kyrylyly
Departe sunt de tine și singur lângă foc,
Petrec în minte viața-mi lipsită de noroc,
Optzeci de ani ômi pare în lume c-am trăit,
Sunt bătrân ca iarna, că tu vei fi murit.
Aducerile-aminti pe suflet cad în picuri,
Redețând în față-mi trecutele nimicuri;
Cu degetele-i vântul lovește în ferești,
Se toarce-n gînd-mi firul duioaselor povești,
Ș-atuncea dinainte-mi prin fată parcă treci,
Cu ochii mari în lacrimi, cu mâini subțiri și reci;
Cu brațele-amândouă de gâtul meu te-anini
Și parc-ai vr-a-mi spune ceva ... apoi suspini.
Eu strâng la piept averea mea mi-amor și frumuseți,
În sărutări unim noi sărmanele vieți.
O! glasul amintirii rămâie pururi mut,
Să uit pe veci norocul ce-o clipă am avut,
Să uit cum după o clipă din brațele-mi te-ai blestemat.
Voi fi bătrân și singur, vei fi murit de mult!
***
Chiar la miezul nopții, postul de stradă deranjează alama de alamă,
colectorul de taxe de vis este precaut;
mă atrage conștiința în fața durității pe autostradă,
pentru a-mi putea compara viața cu moartea viitoare,
dar gândurile mele sunt o povară și o zi fără o schimbare,
căci cearta dintre noi este ca un zid.
Mihai Eminescu
traducere din limba română Terjiman Kyrylyly
***
Se bate miezul nopții în clopotul de-aramă,
Și somnul, vameșul vieții, nu vrea să-mi ieie vama.
Pe căi bătute-adesea vreau mintea să mă poarte,
S-asamăn între-olaltă viață și cu moarte;
Ci cumpăna gândirii-mi și azi nu mai schimbă,
Căci între amândouă stă neclintita limbă.
***
Eu nu cred în Eu,
în Buddha-Sakya-Muni, de asemenea,
în viață și moarte alternativ,
în lupta lui Dumnezeu - sau vor spune.
Apoi da este doar un vis.
Cuvântul potrivit, tot la fel pentru mine,
trăiesc în trupurile celorlalți Voi,
sau sufletul meu va fi mort.
Care sunt misterele sfinte pentru noi?
Limbi strălucitoare:
în zadar crezi, pentru că gândurile -
nu promisiuni de schimbare.
Eu nu aleg nimic,
nu există nici o credință, vreau pace!
Eu voi face ceea ce știu,
tu faci cealaltă.
Asta pentru mine anticul tău căutat,
severitatea clasicelor și antichităților -
totul este același pentru mine,
Eu sunt totdeauna romantic!
Mihai Eminescu
traducere din limba română Terjiman Kyrylyly
De la Wikipedia: „Brockhaus și Efron spune că limba rusă cuvântul“ Iehova „ar fi mai corect să spunem cum Ego`va.“
***
Nu, nici eu nu cred în Iehova,
Ca și în Buddha Sakya Muni,
În viață, în moarte și în dispariție
De asemenea, nu voi crede.
Aceasta este toata imaginatia,
Pentru mine, într-adevăr, nu contează -
Voi trăi pentru totdeauna în lume
Ile va dispărea în întuneric impersonal.
Acesta este totul - religia secretului,
Este de neînțeles pentru minte,
Și nu merită să ne gândim,
Viața curge necontrolat.
Și plecați
Ești singură, -
După cum vreau, mă comport,
Mai faci altceva.
Clasicii nu captivează,
Nu le voi imita,
Strict pentru mine este un stil antic strict,
Voi rămâne un romantic!
***
Eu nu cred nici în Iehova,
Nici în Buddha-Sakya-Muni,
Nici în viață, nici în moarte,
Nu în stingere ca unii.
Visuri sunt și unul ș-altul,
Și totuna mi-este mie
De-oi trăi în veci pe lume,
De-oi muri în vecinicie.
Toate-aceste taine sfinte
- Pentru om frânturi de limbă -
În zadar gândesc, căci gândul,
Zău, nimic în lume schimbă.
Și căcă în nimic
Eu nu cred-o, dați-mi pace!
Fac tot ce mi se pare
Și fă locul potrivit.
Nu mă-ntoarceți nici cu clasici,
Nici cu stil curat și antic -
Toate-mi sunt deopotrivă,
Eu rămân ce-am fost: romantic.
Cerul era negru
Ca o mamă într-o tristețe rea;
toate floarea-soarelui, timid
Ei și-au relaxat frunțile și au tăcut.
Argintul scade cu putință
fulgi de ovăz auriu.
rook-tramp își trage aripile -
că un vis obosit?
Corul de cântări, supus de zgomot,
pădurea se culcă ca o rană;
o pereche de lasochek a adormit
sub o bandă de ceață.
Și valul, obosit de moarte,
înfundat încet la baraj;
Ciobanul doarme "în pat"
cu un gât pe ușă este dificil.
Pământul și bolta cerului dorm
în îmbrăcăminte blândă și dulce;
iar sursa sternului este aproape
spune liniștit: "Aș vrea să dorm. "
Octavian Goga
traducere din limba română Terjiman Kyrylyly
Bolta și-a cernit năframa
Ca o mamă întristată,
Floarea-soarelui pe câmpuri
Pleacă fruntea-ngândurată.
Zarea-și picură argintul
Pe ovezele de aur,
Ostenit, din aripi bate,
Ca un vis pribeag, un graur.
Codrul cântăreții-și culcă,
Doarme trestia bolnavă,
Dorm doi pui de nevăstuică
Sub o brazdă de otavă.
S-a oprit trudita-moară,
Doarme apa la irugă,
Răzimat pe coate-adoarme
Un cioban se întinde pe glugă.
Doarme cerul și pământul
Într-o dulce-mbrățișare.
Doar izvorul mai tresală
Ca un sân de mare mare.
Toamna crepuscul este violet.
Două plopi de siluete profunde:
Robot apostolic? Violetele.
Întregul oraș este violet.
Toamna crepuscul este violet.
Lipsa razei unei veri fluturabile;
mulțimea cum ar fi decolorarea violetei,
unde orașul este purpuriu de ani.
Toamna crepuscul este violet.
Bogatyrs în bătălii Vlas care biciuie -
strămoșii se înmulțesc în violet pe Lethe.
Orașul de dinaintea iernii este palid.
Georges Bakovia
traducere din limba română Terjiman Kyrylyly
Amurg de autumn violet.
Doi plopi, în fond, apar în siluete
- Apostoli în odăjdii violete -
Orasul este tot violet.
Amurg de autumn violet.
Pe drum e-o lume lenesă, cochetă;
Multimea întreg pare violetă,
Orasul e tot violet.
Amurg de autumn violet.
Din turn, pe câmp, văd voievozi cu plete;
Străbunii trec în pâlcuri violete,
Orasul e tot violet.
A fost online
Cititori: 34 Experiență: 0 Karma: 1
Există ferm RTSy of Good Live Izhe Mysle Az A Nash
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: