Parlamentul din Belarus este

Adunarea Națională a Republicii Belarus este organismul suprem legislativ din Belarus.

Compoziția Camerei Reprezentanților este de 110 deputați. Alegerea deputaților se face pe baza votului secret universal, liber, egal și direct.

Consiliul Republicii este o cameră de reprezentare teritorială. Opt membri ai Consiliului Republicii sunt aleși din fiecare regiune și din orașul Minsk la întâlnirile consilierilor locali. Pe lângă acestea, opt membri ai Consiliului Republicii sunt numiți de Președintele Republicii Belarus.

Clădirea Casei Reprezentanților din Piața Independenței din Minsk

Alegerile pentru o nouă componență a Camerelor Parlamentului sunt alese nu mai târziu de patru luni și se desfășoară cu cel mult 30 de zile înainte de încheierea competențelor camerelor prezentei convocări.

Alegerile extraordinare ale Camerelor Parlamentului se desfășoară în termen de trei luni de la data încetării anticipate a competențelor Camerelor Parlamentului.

Criterii pentru numirea candidaților

Un deputat al Camerei Reprezentanților poate fi cetățean al Republicii Belarus, care a împlinit vârsta de 21 de ani.

Un cetățean al Republicii Belarus care a împlinit vârsta de 30 de ani și care a locuit pe teritoriul regiunii respective sau al orașului Minsk cel puțin cinci ani poate fi membru al Consiliului Republicii.

Deputații Camerei Reprezentanților își exercită competențele în Parlament în mod profesionist, cu excepția cazului în care Constituția prevede altfel. De asemenea, un deputat al Camerei Reprezentanților poate fi membru al Guvernului.

O singură persoană nu poate fi simultan membru al două camere ale Parlamentului. Un deputat al Camerei Reprezentanților nu poate fi deputat în Consiliul local al deputaților. Un membru al Consiliului Republicii nu poate fi simultan membru al Guvernului. Nu este permisă combinarea atribuțiilor unui deputat al Camerei Reprezentanților, membru al Consiliului Republicii cu angajarea simultană a postului de președinte sau judecător.

Termeni de autoritate

Mandatul Parlamentului este de patru ani. Puterile parlamentului pot fi prelungite prin lege numai în caz de război.

În cazurile și în modul prevăzut de Constituție, competențele Camerei Reprezentanților sau ale Consiliului Republicii pot fi încheiate mai devreme. Odată cu încetarea competențelor Camerei Reprezentanților sau a Consiliului Republicii, prin hotărârea Președintelui, competențele Consiliului Republicii sau Camerei Reprezentanților pot fi reziliate, respectiv.

Puterile Camerei Reprezentanților poate fi reziliat în caz de eșec al încrederii în Guvern, care exprimă un vot de încredere în Guvern sau un refuz dublu pentru a da consimțământul pentru numirea primului-ministru.

Puterile Camerei Reprezentanților sau Consiliul Republicii poate fi, de asemenea, încheiată pe baza Curții Constituționale în cazul încălcării sistematice sau flagrantă a Constituției Camerelor Parlamentului.

Deciziile asupra acestor chestiuni sunt luate de președinte în termen de cel mult două luni de la consultările oficiale cu președinții camerelor.

Casa nu poate fi dizolvat în timpul stării de urgență sau a legii marțiale în ultimele șase luni ale președintelui, în timpul deciziei Camerei privind eliberarea înainte de termen sau eliminarea președintelui din funcție.

Desființarea camerelor în termen de un an de la data întâlnirilor lor nu este permisă.

Prima sesiune postelectorală a clădirii Parlamentului sunt convocate de către Comisia Centrală pentru alegerile și referendumurile naționale și își începe activitatea în termen de cel mult 30 de zile de la alegeri. Count perioadă de treizeci de zile pentru convocarea și prima sesiune a Camerei Reprezentanților se face de la data celui de al doilea tur de scrutin pentru alegerea noii sale compoziții. În cazul în al doilea tur al alegerilor din Camera Reprezentanților nu se realizează, numărătoarea inversă este efectuată de treizeci de zile de la data primei runde a alegerilor generale din Republica Belarus. Contele de treizeci de zile pentru a convoca și începerea primei sesiuni a Consiliului Republicii se efectuează de la data primei reuniuni a deputaților consiliilor locale Deputaților din nivelul de bază pentru alegerea membrilor Consiliului din regiunea sau orașul Minsk.

Camerele se adună pentru două sesiuni regulate pe an.

Camera Reprezentanților, Consiliului Republicii, în caz de necesitate specială care urmează să fie convocată în sesiune extraordinară la inițiativa președintelui, precum și cu o majoritate de cel puțin două treimi din compoziția completă a fiecărei camere pe o agendă specifică.

Ședințele extraordinare sunt convocate prin decrete prezidențiale.

Camera Reprezentanților va alege dintre membrii săi Președintele Camerei Reprezentanților și adjunctul său.

Consiliul Republicii va alege din rândul membrilor săi Președintele Consiliului Republicii și adjunctul său.

Președinții Camerei Reprezentanților și ai Consiliului Republicii, adjuncții acestora, organizează reuniuni și controlează ordinea internă a camerelor.

Camera Reprezentanților și Consiliul Republicii, din rândul membrilor lor, aleg comisii permanente și alte organe pentru desfășurarea lucrărilor legislative, examinarea preliminară și pregătirea chestiunilor legate de conduita camerelor.

Puterile Camerei Reprezentanților

Camera Reprezentanților poate decide asupra altor aspecte, dacă este prevăzută în Constituție.

Puterile Consiliului Republicii

aprobă sau respinge proiectul de lege adoptat de Camera Reprezentanților privind introducerea modificărilor și completărilor la Constituție, interpretarea Constituției, proiecte de alte legi;
este de acord cu numirea președintelui Curții Constituționale de către Președinte, și președintele judecătorilor Curții Supreme, președintele și judecătorii Curții Supreme Economice, președintele Comisiei Centrale privind alegerile și referendumurile, Procurorul General, președintele și membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale;
alege șase judecători ai Curții Constituționale;
aleg șase membri ai Comisiei centrale din Republica Belarus pentru alegerea și desfășurarea referendumurilor naționale;
Deciziile consiliilor locale ale deputaților care nu respectă legea;
decide să dizolve Consiliul Local al Deputaților în cazul unei încălcări sistematice sau grave a cerințelor legislației și în alte cazuri prevăzute de lege;
consideră că acuzația împotriva președintelui, prezentată de Camera Reprezentanților în comiterea trădării sau a altor infracțiuni grave, decide asupra investigației sale. În prezența motivelor, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul total de membri, se ia o decizie de îndepărtare a președintelui din funcție;
examinează decretele Președintelui privind introducerea unei stări de urgență, o lege marțială, o mobilizare totală sau parțială și, cel târziu în termen de trei zile de la introducerea acestora, ia o decizie corespunzătoare.

Consiliul Republicii poate decide asupra altor aspecte, în cazul în care acest lucru este prevăzut în Constituție.

Activitatea legislativă

Dreptul de inițiativă legislativă aparține Președintelui, Camera Reprezentanților, Consiliul Republicii, Guvernul și cetățenii cu drept de vot, într-o sumă nu mai puțin de 50 de mii de oameni și se realizează în Camera Reprezentanților.

Proiectele de lege, care pot conduce la reducerea fondurilor publice, la crearea sau la majorarea cheltuielilor, pot fi introduse în Camera Reprezentanților numai cu acordul Președintelui sau, în numele acestuia, al Guvernului.

Conform cererii președintelui sau cu consimțământul acestuia, Guvernul Camerei Reprezentanților, Consiliului Republicii, la reuniunile sale să ia decizii prin vot, în general pentru ansamblul introdus în de Președintele sau Guvernul a proiectului sau a unei părți a acestuia, păstrând doar modificările propuse sau acceptate de către președinte sau de către Guvern.

Orice proiect de lege, dacă Constituția nu prevede altfel, este luată în considerare în Camera Reprezentanților și apoi în Consiliul Republicii.

Proiectul de lege, cu excepția cazurilor prevăzute de Constituție, devine lege după adoptarea de către Camera Reprezentanților și aprobarea de către Consiliul Republicii cu votul majorității de membru deplin al fiecărei Camere.

Proiectele depuse de Camera Reprezentanților în termen de cinci zile sunt prezentate Consiliului Republicii spre examinare, care nu pot fi considerate mai mult de douăzeci de zile, dacă Constituția nu prevede altfel.

În cazul în care comisia de conciliere nu adoptă textul convenit al proiectului de lege, președintele sau, în numele său, Guvernul poate cere ca Camera Reprezentanților să ia o decizie finală.

Legea este considerată adoptată de Camera Reprezentanților, cu condiția ca nu mai puțin de două treimi din totalul membrilor Camerei Reprezentanților să fi votat pentru aceasta.

Legea, adoptată de Camera Reprezentanților și aprobat de Consiliul Republicii, sau au trecut de Camera Reprezentanților în modul prevăzut de prezentul articol, este în termen de zece zile președintelui pentru semnare. Dacă președintele este de acord cu textul legii, o semnează. Dacă președintele nu va întoarce o lege timp de două săptămâni după ce ia fost prezentat, legea este considerată semnată. Legea nu este considerată semnată și nu intră în vigoare. dacă nu ar putea fi returnat în Parlament în legătură cu încheierea sesiunii.

În caz de dezacord cu textul legii președintelui revine cu obiecțiile sale la Camera Reprezentanților, pe care o va lua în considerare cu obiecțiile Președintelui nu mai târziu de treizeci de zile. Dacă legea este adoptată de Camera Reprezentanților printr-un vot de două treimi din plin, el și obiecțiile președintelui în termen de cinci zile, a trimis Consiliului Republicii, pe care o va lua în considerare din nou, nu mai târziu de douăzeci de zile.

Legea este considerată adoptată dacă este aprobată de o majoritate de cel puțin două treimi din numărul total de membri ai Consiliului Republicii. Legea, după ce Camera Reprezentanților și Consiliul Republicii au depășit obiecțiile președintelui, este semnat de președinte în termen de cinci zile. Legea intră în vigoare și în cazul în care nu va fi semnată de președinte în acel moment.

În același mod, secțiile examinează obiecțiile președintelui față de anumite prevederi ale legii, care sunt returnate pentru al doilea vot. În acest caz, înainte ca decizia relevantă să fie luată de Camera Reprezentanților și de Consiliul Republicii, legea este semnată de Președinte și intră în vigoare, cu excepția acelor dispoziții în legătură cu care există obiecții ale Președintelui.

Camera Reprezentanților și Consiliul unei legi adoptate printr-un vot majoritar al Full House, cu sugestia președintelui poate delega competențe legislative de a emite decrete cu putere de lege. Această lege ar trebui să determine obiectul reglementării și mandatul președintelui pentru emiterea decretelor.

Nu este permisă delegarea autorității Președintelui să emită decrete care prevăd modificarea și completarea Constituției, interpretarea acesteia; modificarea și completarea legilor privind programele; aprobarea bugetului republican și raportarea implementării acestuia; modificarea procedurii de alegere a Președintelui și Parlamentului; restricționarea drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor. Legea privind delegarea competențelor legislative președintelui nu îi permite să modifice această lege și, de asemenea, să acorde dreptul de a adopta norme cu efect retroactiv.

Datorită unei nevoi speciale, președintele, din proprie inițiativă sau la propunerea Guvernului, poate emite decrete temporare având forța de drept. Dacă astfel de decrete sunt emise la propunerea Guvernului, ele sunt semnate de Primul Ministru. Deciziile provizorii trebuie depuse în termen de trei zile pentru o examinare ulterioară de către Camera Reprezentanților, apoi de către Consiliul Republicii. Aceste decrete rămân în vigoare dacă nu sunt anulate cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul total de membri ai fiecărei camere. Camerele pot reglementa relațiile de drept care au apărut pe baza decretelor care au fost abrogate.

integritate

Deputații Camerei Reprezentanților și membrii Consiliului Republicii beneficiază de inviolabilitate în exprimarea opiniilor și exercitarea puterilor lor. Acest lucru nu se aplică acuzațiilor de calomnie și de insultă.

În timpul mandatului lor pentru Camera Reprezentanților și Consiliul Republicii poate fi arestat, în caz contrar privată de libertate personală decât cu acordul prealabil al Camerei, cu excepția trădare sau alte infracțiuni grave, iar arest la locul crimei.

Un proces penal împotriva unui deputat al Camerei Reprezentanților sau a unui membru al Consiliului Republicii este considerat de Curtea Supremă.

Întâlniri ale camerelor

Întâlnirile Camerelor sunt deschise. Camera, în cazul în care interesele statului solicită acest lucru, pot decide să organizeze o sesiune închisă cu votul majorității întregului lor stat membru. În timpul întâlnirilor, inclusiv a celor închise, președintele, reprezentanții săi, premierul și membrii guvernului pot vorbi din coadă pentru a răspunde la cât mai multe discursuri de care au nevoie.

O întâlnire pe lună este rezervată întrebărilor deputaților Camerei Reprezentanților și membrilor Consiliului Republicii și răspunsurilor Guvernului.

Un deputat al Camerei Reprezentanților, membru al Consiliului Republicii, are dreptul să ceară premierului, membrilor Guvernului, șefilor de organe de stat formați sau aleși de Parlament. Cererea trebuie inclusă pe ordinea de zi a Camerei. Răspunsul la cerere ar trebui să fie dat în douăzeci de zile de sesiune, în ordinea stabilită de Camera parlamentară.

Întâlnirea Camerei este considerată competentă cu condiția ca cel puțin două treimi din deputații Camerei Reprezentanților sau membri ai Consiliului Republicii să fie prezenți din calitatea de membru cu drepturi depline al Camerei.

Rezultatele votării

Votul în Camera Reprezentanților și al Consiliului Republicii este deschis și implementat personal de către un deputat, membru al Consiliului Republicii, prin vot "pentru" sau "împotrivă". Votul secret se desfășoară numai atunci când se ocupă de aspecte legate de personal.

Deciziile Camerei Reprezentanților se fac sub formă de legi și regulamente. Rezoluțiile Camerei Reprezentanților sunt adoptate pe probleme de natură administrativă și de control.

Deciziile Consiliului Republicii se fac sub formă de rezoluții.

Hotărârile camerelor sunt considerate adoptate, cu condiția ca majoritatea acestora să fi votat pentru ele din numărul total de camere, cu excepția cazului în care Constituția prevede altfel.

Legile cu privire la principalele domenii ale politicilor interne și externe ale Belarusului doctrina militară a Republicii Belarus sunt software și sunt considerate acceptate cu condiția ca acestea să fie votat de cel puțin două treimi din Full House.

Legea nu are efect retroactiv, cu excepția cazului în care atenuarea sau abolirea responsabilității cetățenilor.

Procedura de desfășurare a activității Camerei Reprezentanților, a Consiliului Republicii, a organelor acestora, a deputaților Camerei Reprezentanților și a membrilor Consiliului Republicii se stabilește prin regulamentul camerelor, semnat de președinții camerelor.

Stări nerecunoscute și parțial recunoscute (de facto independente): Abhazia | Kosovo | Republica Rep. Nagorno-Karabah | Transnistria | Osetia de Sud

Urmăriți ce este "Parlamentul Belarusului" în alte dicționare:

Constituția Belarusului este constituția Republicii Belarus. Numele este în limba belarusă și rusă. Constituția Republicii ...

Forțele Armate ale Belarusului - Forțele Armate ale Republicii Belarus Forțele Armate ale Republicii Belarus Emblema Forțelor Armate ale Republicii Belarus ... Wikipedia

Forțele Armate ale Belarusului - Forțele Armate ale Republicii Belarus Emblema Forțelor Armate ale Republicii Belarus Anul Formării ... Wikipedia

Articole similare

Pagina anterioară

Pagina următoare