Sucursala a Universității de Stat din Baikal de Economie și Drept din Bratsk, Rusia
Despre trăsăturile interpretărilor în dicționarele enciclopedice
Conform tradiției lexicografică, dicționare împărțite în primul rând în lingvistică și enciclopedică (Karpov, 1989; Kisielewski 1977; Stupin, 1973; Szczerba 1974 Haiman 1979).
Dicționarele enciclopedice descriu, explică nu cuvinte ca atare, ci obiecte, lucruri, evenimente, fenomene. De aceea, în dicționarele enciclopedice nu găsim prefixe, pronume, uniuni, particule, interjecții și rareori întâlnim verbe, adjective, adverbi. Dar ei au multe substantive, în special propriile lor nume, numele oamenilor, diferite nume ale râurilor, orașelor, țărilor etc. (Stupin, 1973: 5).
Encyclopaedic dicționarele vin în două tipuri: generale (universale) și speciale.
Dicționările generale enciclopedice includ, mai presus de toate, enciclopediile.
Este interesant de notat faptul că prima enciclopedie în limba engleză a secolului al XVIII-lea au plătit cea mai mare atenție științei naturii, inginerie și matematică, printre ei - „Lexicon tehnic sau universal Englez de Arte și Științe,“ un membru al Societatii Regale din Londra J. Harris (Lexicon Technicum sau un dicționar universal în limba engleză a .. Arte și Științe., 1704); „Tsiklopediya. sau Dicționar universal de Arte și Științe „de E. Chambers (Cyclopaediaor un dicționar universal de Arte și Științe. L. 1728). Din această perioadă, compilarea enciclopedii din Marea Britanie și Statele Unite ale Americii a suferit o mare schimbare.
Un studiu efectuat asupra literaturii științifice privind lexicografia a arătat că, de mult timp, lexicologii au argumentat dacă enciclopediile erau dicționare. De exemplu, în lucrarea sa "Dicționare și enciclopedii", John Heyman subliniază cinci parametri, conform cărora dicționarele se opun enciclopediilor:
1) enciclopedia caracterizează cuvântul din punctul de vedere al corelației sale cu realitatea extralingvistică, dicționarul - din punct de vedere al corelării cu alte cuvinte;
2) dicționarul și enciclopedia își asumă diferite tipuri de definiții ale acelorași concepte: la acel moment. deoarece enciclopedia oferă o definiție științifică a cuvintelor "lumină", "noapte", "de sus" și "de jos", dicționarul duce la înțelegerea lor "de zi cu zi";
3) informațiile enciclopedice sunt redundante, dicționarul conține doar informațiile necesare;
4) dicționar reflectă semantica cuvântului (relația dintre semn și semnificație), enciclopedia cuprinde, în plus față de aceasta, pragmaticii de vorbire (relația dintre semn și oamenii care îl folosesc), extinzându-l la contextul extra-lat;
5) Spre deosebire de dicționar, enciclopedia include nume proprii.
În opinia lui D. Heiman, aceste opoziții sunt foarte condiționate și în multe cazuri sunt eliminate (Haiman 1979: 336).
Discuții privind delimitarea dicționare și enciclopedii, cauza și provoca o mulțime de îndoieli, de exemplu, cu privire la modul în care să se separe definiția logică și interpretare a sensului cuvântului (Kisielewski, 1979), să se facă distincția între cuvinte în valorile lor, și ei stau pentru obiecte (GAK, 1988), pentru a da definesc cuvântul, care nu se bazează pe informații despre realitatea extra-lingvistică, dar construit numai pe baza relațiilor cuvânt cu alte cuvinte ale limbii.
De remarcat este punctul de vedere al lui John Heyman, care, spre deosebire de opinia tradițională, consideră că, în principiu, un dicționar este o enciclopedie (Haiman 1979: 331). Și, de fapt, nu este ușor să definiți clar limita dintre un cuvânt și un obiect desemnat.
În lexicografie străină modernă există o tendință de a entsiklopedizatsii dicționare, deși trebuie remarcat faptul că este folosit pentru a fi o caracteristică a industriei de vocabular american. Acest lucru a fost scris de L.P. Stupin: "Dicționarul lui Webster din 1934. într-adevăr, multe alte dicționare explicative publicate în SUA diferă, mai presus de toate, de două caracteristici din dictionarele publicate în Marea Britanie. În primul rând, potrivit remarcii drepte a lui R. Chapman. "Enciclopedia de tehnologie", deoarece include în vocabularul său un număr imens de termeni de știință, tehnologie, artă etc. în al doilea rând, dicționar înregistrează un număr semnificativ de nume proprii: numele, alias-uri si pseudonimelor istorice figuri, scriitori, poeți, artiști, titluri de opere de artă, caracterele de opere artistice, nume de locuri, nume de străzi, piețe, etc. Aceste două grupe de vocabular sunt cunoscute în cărțile de referință enciclopedice sau în dicționarele speciale. În consecință, Webster Dictionary 1934 - un fel de glosar și dicționar enciclopedic de limba engleză moderne, care, împreună cu informațiile de referință pur filologica pot fi obținute, care este de obicei caracterizat printr-o enciclopedii speciale sau dicționare de specialitate „(Stupin 1973: 37-38).
Cu toate acestea, includerea informațiilor enciclopedice în dicționarele explicative a devenit populară pentru industria de vocabular britanic. De exemplu, dicționarele LongmanDictionaryof limba engleză și cultura. Collins ConciseEnglishDictionary. CollinsCOBUILD EnglishDictionary. LongmanDictionaryof theEnglishLanguage și colab. Include cele mai diverse informații enciclopedice, variind de la nume de ziare și reviste, organizații și companii, magazine și bănci la nume biblice personaje, biografii, celebrități, etc.
Combinația caracteristicilor dicționarelor lingvistice și encyclopedice în stadiul actual al dezvoltării lexicografiei teoretice și practice este din ce în ce mai percepută ca fiind naturală (Gak, 1987). În opinia noastră, reflectarea în dicționarul explicativ a informațiilor extralingvistice necesare crește doar potențialul de informație al intrării în dicționar.
Astfel, putem concluziona că, deși opoziția a avut loc dicționare enciclopedice și lingvistice în teorie lexicografie, practica arată că multe dicționare ale limbii engleze se îndepărtează de un principii strict lingvistice în selectarea materialului lexical în vocabularul, inclusiv informații enciclopedic pe scară largă.
1. Gak V.G. Problema creării unui dicționar universal (aspecte enciclopedice, cultural-istorice și etnolingvistice) // Specificitatea națională a limbajului și reflectarea acestuia în dicționarul normativ. M. 1988.
4. Karpova, OM. Dicționarele limbii scriitorilor. M. 1989.
5. Kiselevsky A.I. Limbi și meta-limbi ale enciclopediilor și dicționare explicative. Minsk, 1977.
6. Kotelova N.Z. Caracteristicile semantice ale termenilor din dicționare. M. 1976.
8. Stupin L.P. Dicționare de engleză modernă. L. 1973.
9. Shcherba L.V. Experiența teoriei generale a lexicografiei / / Sistemul lingvistic și activitatea de vorbire. L. 1974.
11. Haiman J. Dicționare și enciclopedii. Lingua 50, 1979.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: