Considerația conceptului - un simbol - în lucrările e

E. Cassirer a respins de la conceptul de om ca o creatură de activitate, producând anumite semnificații, simboluri. Cea mai importantă caracteristică a unei persoane este activitatea; este munca care determină zona omului. Limba, mitul, știința, istoria constituie spațiul activității sale, acestea sunt niște instrumente care sunt folosite în mod funcțional de către o persoană pentru a genera un simbol.







Astfel, lucrarea lui E. Cassirer este o încercare de a depăși criza neo-kantianismului, plasându-l într-un nou domeniu culturologic.

În istoria filozofiei, oamenii au încercat să înțeleagă cu ajutorul introspecției psihologice. E. Cassirer a propus în "Filosofia formelor simbolice" o metodă alternativă. Ea pornește de la premisa că, dacă există o anumită definiție a naturii sau "esenței" unei persoane, atunci această definiție poate fi înțeleasă doar ca una funcțională și nu ca una de fond.

Trăsătura distinctivă a unei persoane este activitatea sa. "Filosofia omului", prin urmare, o filozofie care ar trebui să clarifice pentru noi structurile fundamentale ale fiecărui tip de activitate umană și, în același timp, să ne permită să o înțelegem ca un lanț organic. Limba, arta, mitul, religia nu sunt operele izolate, sunt legate de legături comune. În ceea ce privește filosofia culturii, Cassirer începe cu afirmația că lumea culturii umane nu este doar o colecție de fapte vagi și disparate. [11, p. 15]

Din punct de vedere empiric sau istoric, se pare că este suficient să se adune faptele culturii umane pentru a rezolva fenomenul însuși. Cassirer preferă teza dezintegrării culturii umane, eterogenitatea sa inițială.







Cassirer deduce fenomenul culturii de la imperfecțiunea naturii biologice a omului. Omul și-a pierdut natura originală. Nu putem spune de ce sa întâmplat. Oamenii de știință vorbesc despre influența radiației cosmice sau a radioactivității, depozitele de minereuri radioactive, care au cauzat mutații în mecanismul de ereditate. O regresie similară - dispariția, slăbirea sau pierderea anumitor instincte - nu este, în general, complet necunoscută lumii naturale.

Omul, întotdeauna și independent de cultură, a "înnegrit" instinctele nedezvoltate. Speciile în ansamblul lor erau inerente numai în ceea ce privește orientările naturale inconștiente, care ajută la ascultarea vocii pământului. Ideea că o persoană este prost echipată cu instincte, că formele comportamentului său sunt dureros arbitrare, au avut un impact imens asupra gândirii teoretice. Antropologii antropologi ai secolului al XX-lea au atras atenția asupra bine-cunoscutei "insuficiențe" a ființei umane, asupra anumitor trăsături ale naturii ei biologice.

Cassirer schițează abordările unei perspective holistice a ființei umane care curge în forme simbolice. El se referă la lucrările biologului I. Yukskyul, un susținător consistent al vitalismului. Un om de știință consideră viața ca o entitate autonomă. Fiecare specie biologică, dezvoltată de conceptul său Yukskyul, trăiește într-o lume specială inaccesibilă tuturor celorlalte specii. Deci omul a înțeles lumea după propriile standarde. [13]

Pentru gândirea primitivă, Cassirer consideră că este foarte dificil să se facă distincția între tărâmurile ființei și semnificației, ele sunt în mod constant amestecate, rezultând simbolul fiind înzestrat cu putere magică sau fizică. Cu toate acestea, în cursul dezvoltării ulterioare a culturii, relațiile dintre lucruri și simboluri sunt clarificate, precum și relațiile dintre oportunitate și realitate. Pe de altă parte, în toate acele cazuri în care se descoperă orice obstacol în calea gândirii simbolice, distincția dintre realitate și posibilitate încetează, de asemenea, să fie clar percepută.

Astfel, avem toate motivele să considerăm o persoană "un animal neterminat". La toate, nu prin moștenirea atributelor dobândite, el sa despărțit de regnul animal. Pentru antropologie, mintea și tot ce ocupă aparțin domeniului culturii. Cultura nu este moștenită genetic. Din raționamentul de mai sus urmează o concluzie logică: misterul genezei culturale este înrădăcinat în formarea omului ca animal simbolic.







Articole similare

Trimiteți-le prietenilor: