Caracteristicile generale ale subiecților, tipurile și tipurile de relații internaționale

Subiecte de relații internaționale:

- grupuri (sindicate) de state;

- organizații internaționale (guvernamentale și neguvernamentale);

- organizații publice, asociații de partide, sindicate și mișcări;







- lideri politici și publici.

Principalul subiect al acestor relații sunt statele naționale.

Statul național este un tip special de stat caracteristic lumii moderne. Guvernul său are putere suverană într-un anumit teritoriu, al cărui populație se simte parte dintr-o singură națiune sau stat, se identifică cu ea sau cu ea.

Relațiile internaționale se caracterizează printr-o serie de trăsături care îi deosebesc de alte tipuri de relații în societate. Următoarele sunt caracteristici tipice:

- caracterul spontan al procesului politic internațional, care se caracterizează prin prezența a numeroase tendințe și opinii, care este cauzată de prezența multor actori internaționali. Există peste 200 de state din lume;

- importanța crescândă a factorului subiectiv, care exprimă rolul tot mai important al liderilor politici proeminenți;

- acoperirea tuturor sferelor vieții societății și includerea în ele a unei serii de subiecte de politică;

- absența unui singur centru de putere și existența unui număr de centre egale și suverane de luare a deciziilor politice;

- importanța principală pentru reglementarea relațiilor internaționale nu este legile, ci acordurile și acordurile de cooperare. Principala organizație internațională în acest sens este ONU.







Relațiile internaționale se desfășoară și există la niveluri de scară diferite (pe verticală) și se manifestă în diferite niveluri de grup (orizontal).

Problemele globale ale prezentului și rolul ONU și al statelor naționale în soluționarea lor

Problemele globale afectează interesele tuturor țărilor și popoarelor, prin urmare, necesită eforturi colective ale statelor naționale, comunității mondiale.

Problemele globale existente pot fi grupate în mai multe grupuri principale:

3) asigurarea siguranței mediului de producție (inclusiv militară), a tuturor condițiilor naturale și umane pentru existența omenirii;

4) probleme umane: respectarea drepturilor și libertăților fundamentale; asigurarea condițiilor de viață necesare existenței umane (mai ales în țările subdezvoltate), democratizarea relațiilor sociale, dezvoltarea și conservarea culturii, depășirea înstrăinării omului din natură, societate, politică și relații internaționale.

Primul grup de probleme globale ar putea fi rezolvat prin "Declarația de la Delhi privind principiile unei lumi fără nuclee și non-violente fără putere", adoptată în 1986 de către URSS și India, care prevede:

• Dezarmarea, coexistența pașnică a statelor și a popoarelor ca normă a relațiilor internaționale (respingerea fermă a violenței, a fricii și a suspiciunii ar trebui înlocuite de înțelegerea și încrederea reciprocă, de securitatea internațională cuprinzătoare);

• recunoașterea vieții umane ca fiind cea mai mare valoare;

• recunoașterea și respectarea dreptului fiecărui stat la independență politică și economică;

• asigurarea condițiilor garantate pentru dezvoltarea liberă și armonioasă a individului;

• subordonarea potențialului material și intelectual al omenirii la soluționarea problemelor globale.

În 1972, a fost înființat Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). Scopul său este de a asigura conducerea și să încurajeze parteneriatul în îngrijirea mediului prin crearea de oportunități pentru îmbunătățirea calității vieții națiunilor și popoarelor, fără a aduce generațiilor viitoare.







Articole similare

Trimiteți-le prietenilor: