"Care este poziția suveranului!" - a spus instanței și nu mai lăudat ca a treia zi, iar acum condamnat Kutuzov, care a fost cauza preocupărilor suverane. Prințul Vasili în acea zi se lauda deja mai mult decât protejatul lui Kutuzov, dar a rămas tăcut atunci când a venit la comandantul suprem. În plus, în seara acelei zile, ca și cum toți uniți pentru a plonja în probleme de anxietate și de locuitorii din Sankt-Petersburg: sa alăturat o altă veste teribilă. Contesa Bezukhov Helen brusc a murit de aceasta boala teribila, care a fost atât de frumos să rostească. În mod oficial, marile companii tot a spus că contesa Bezukhov a murit de la un pectorale angine se potrivesc teribil [angină pectorală], dar în cercurile intime pentru a vorbi în detaliu despre modul în care le Medecin Intime de la Reine d'Espagne [medic-medic Regina spaniolă] a ordonat Helen Mici doze ale unui medicament pentru produsul unei acțiuni cunoscute; dar Helene, torturat de faptul că vechiul conte ei suspectat și că soțul ei, căruia ia scris (acest Pierre depravat nenorocit), nu ia răspuns, dintr-o dată a luat o doză uriașă scrise medicamente și a murit în agonie înainte de a putea depune un ajutor . Se spune că principele Vasile și vechiul conte au luat un italian; dar italianul a arătat astfel de note de nefericit decedat, care a fost eliberat imediat.
Conversația generală sa axat pe trei evenimente triste: incertitudinea suveranului, moartea lui Kutaisov și moartea lui Helen.
În a treia zi după rapoartele Kutuzov a sosit în Sankt Petersburg de la Moscova moșier, și în tot orașul răspândit vestea capitularea Moscova pentru francezi. A fost groaznic! Care era poziția suveranului! Kutuzov a fost un trădător, și prințul Vasili în timpul Visites de condoleance [vizite de condoleante] cu ocazia moartea fiicei sale, pe care a făcut-o, a vorbit despre primii care le lauda Kutuzov (ea scuzabilă a fost în durere să uite ceea ce spunea el înainte), a spus el, că nu se poate aștepta nimic altceva de la un om bătrân orb și depravat.
- Sunt surprins doar cum a fost posibil să încredințez o astfel de persoană destinului Rusiei.
În timp ce vestea era încă neoficială, se putea îndoi, dar în ziua următoare, următorul raport a venit de la Conte Rostopchin:
"Adjunctul prințului Kutuzov mi-a adus o scrisoare în care cere de la mine ofițeri de poliție să însoțească armata pe ruta Ryazan. El spune că lasă cu regret Moscova. Împăratul! Actul lui Kutuzov decide soarta capitalei și a imperiului tău. Rusia se va trezi să învețe despre cedarea orașului, unde este centrat măreția Rusiei, unde sunt cenușa strămoșilor voștri. Voi urma armata. Am luat totul, rămâne pentru mine să plâng de soarta patriei mele. "
După ce a primit acest raport, țarul a trimis următoarea reapariție prințului Kutuzov cu prințul Volkonsky:
La nouă zile după plecarea Moscovei de la Sankt Petersburg a venit de la Kutuzov cu un anunț oficial despre abandonarea Moscovei. Trimite aceasta a fost un francez Michaux, care a cunoscut în limba rusă, dar Etranger quoique, Russe de coeur et d „? Eu, [cu toate acestea, cu toate că un străin, dar rus în inima mea] așa cum a spus el pentru sine.
Împăratul a acceptat imediat pe cel trimis în biroul său, în palatul Insulei de Piatră. Michaud, care nu au mai văzut Moscova, înainte de campanie și care nu au știut în limba rusă, senzație de încă atins atunci când a apărut în fața notre tres gracieux Souverain [Overlord Miluitorul] (așa cum a scris) cu vestea arderea Moscovei, dont a les flăcări eclairative sa [a cărei flacără și-a luminat drumul].
Deși sursa de amărăciune [durere] Dl. Michaud și a trebuit să fie altul decât cel din care rezultă durerea poporului rus, Michaud a avut o astfel de fata trista, când a fost introdus în biroul suveran, că împăratul la întrebat odată:
- M'apportez vous de tristes nouvelles, colonel? [Ce știri ai adus la mine? Bad, colonele?]
- Bien trisează, sire, răspunse Michaud, coborând ochii cu un oftat, "abandonez de Moscou". [Foarte rău, Majestate, plecând de la Moscova. ]
- Aurait pe livre mon ancienne capitale sans se battre? [Mi-au trădat capitala antică fără luptă?] - brusc izbucnind, suveranul a vorbit repede.
Michaud a transmis cu respect ceea ce el a fost ordonat să fie transferat de la Kutuzov - exact ce lupta înainte de Moscova, nu a fost posibil și că, așa cum a existat o singură alegere - să-și piardă armata și Moscova sau Moscova unul, Mareșalul câmp a trebuit să aleagă din urmă.
Tsar a ascultat în tăcere, fără să se uite la Michaud.
- L'ennemi est-il en ville? [Dușmanul a intrat în oraș?] - a întrebat el.
- Oui, sire, și elle est en cendres a l'heure qu'il est. Iată-l laserez toute en flammes, [Da, Maiestatea Voastră, și el este transformat într-o conflagrație în prezent. L-am lăsat în flăcări. "A spus decisiv Michaud; Dar, uitându-se la suveran, Michaud era îngrozit de ceea ce făcuse. Împăratul a înălțat și de multe ori a început să respire, buza inferioară tremura și ochii frumosi albaștri au cedat instant la lacrimi.
Dar a durat doar un minut. Împăratul se încruntă brusc, de parcă se condamna pentru slăbiciunea lui. Și, cu un cap ridicat, se întoarse spre Michaud cu o voce fermă.
- Je VOIS, colonel, tout par ce qui nous ajunge, - a spus el, - que la providența Exige de grands sacrificii de Nous ... Je suis un pret ma soumettre un toutes ses volontes; Mais Dites moi, Michaud, comentariu avez-vous laisse l'Armee, en voyant Ainsi, sans lovitura de stat ferir abandonner mon ancienne Capitale? N'avez-vous pas apercu du decouragement. [Vezi, colonele, în tot ceea ce se întâmplă, această providență ne cere să facem mari sacrificii ... Sunt gata să-i supun voinței; dar spune-mi, Michaud, cum ai părăsit armata care a părăsit capitala mea antică fără luptă? Ați observat o scădere a spiritului în ea?]
Văzând calmul său tres gracieux Souverain, de asemenea, Michaud calmat, dar întrebarea de fond direct al suveranului, și a cerut un răspuns direct, el nu a avut timp să pregătească un răspuns.
- Sire, mi-a plătit parchetul și loial militar? [Sire, îmi permiteți să vorbesc sincer, cum se potrivește unui soldat adevărat?] - a spus el, pentru a câștiga timp.
- Colonele, îmi dau voie, spuse Împăratul. - Nu-mi cachez rien, este veux savoir absolument ce qu'il en est. [Colonele, intotdeauna o cer ... Nu ascunde nimic, cu siguranta vreau sa stiu intregul adevar. ]
- Sire! - a spus Michaud cu un zâmbet subtil, abia perceptibil pe buze, după ce a pregătit răspunsul său în formă de lumină și de respect Jeu de mots [joc de cuvinte]. - Sire! J'ai laisse Toute l'Armee depuis les bucătari jusqu'au Dernier Soldat, sans excepție, dans une crainte epouvantable, effrayante ... [Împăratul! Am lăsat întreaga armată, începând cu șefii și până la ultimul soldat, fără excepție, într-o frică mare și disperată ...]
- Comentariu ca? - Se încruntă ferm, întrerupse suveranul. - Mesajele pe care le-am văzut în abrevierea lor ... Jamais. [Cum? Rușii mei pot cădea în față înainte de eșec ... Niciodată. ]
Acesta era exact ceea ce Michaud aștepta să introducă jocul de cuvinte.
- Sire, - a spus el, cu spiritul ludic respectuos de exprimare, -? Ils craignent seulement que Votre majesté par Bonte de c ur ne se laisse Persuader de faire La Paix. Ils brulent de combattre, - a declarat comisarul poporului rus, - et de prouver un par Votre majesté le sacrificăm de Leur vie, Combien ils lui sont devoues ... [Sire, se tem doar că Majestatea ta de bunătatea vieții lor nu au îndrăznit să facă pace . Ei arde vor lupta din nou și se dovedesc a Majestate victima vieții sale, în măsura în care acestea sunt angajate pentru a vă ...]
- Ah! - calm și cu o strălucire blândă în ochi spuse suveranul, lovind pe umărul lui Michaud. - Vous mi tranquillisez, colonel. [Ah! Mă liniștii, d-le colonel. ]
Împăratul, coborând capul, tăcea pentru câteva clipe.
- Eh bien, retournez un Armee l', [Ei bine, du-te înapoi la armată. ] - a spus el, desen se până la înălțimea lui deplină, și cu un gest blând și maiestuos adresare Michaud, - et Dites un nos Braves, Dites a tous mes Bons sujets partout ou vous passerez, n'aurais que Quand je, plus aucun Soldat, je mi mettrai Moi-meme, a la tete de ma Chere Noblesse de mes Bons et j'userai taranii Ainsi jusqu'à la Derniere ressource de imperiu mon. Il m'en offre Encore plus que mes ennemis ne pensent, - a spus împăratul, din ce în ce încălzirea la. - Mais si jamais il Fut ecrit dans les decrets de la providența divină, - a spus el, ridicând simțul ei frumos, blând și strălucitoare de ochii spre cer, - que ma dinastie dut cesser de Rogner sur le Trone de mes ancetres, alors, apres avoir epuise tous les qui sont en că mijloacele mon pouvoir, je mi laisserai croitre la jusqu'ici Barbe (Sire a subliniat jumătate de sân), et j'irai iesle des pommes de terre avec Le Dernier de mes taranii plutot, que de Semnatarul la honte de ma Patrie et de ma Chere națiune, je sais dont a apprecier les sacrificii. [Spune curajos, spun toate subiectele mele noastre, oriunde ai conduce, că, atunci când nu voi mai fi un singur soldat, voi deveni capul domnilor mei pline de har, și oameni buni și epuizat, astfel ultimele mijloace de țara mea. Ele sunt mai mult decât gândul dușmanilor mei ... Dar dacă a fost destinat prin providența divină a dinastie noastră a încetat să domnească pe tronul strămoșilor mei, apoi, după ce a epuizat toate mijloacele care sunt în mâinile mele, voi lăsa barba încă și, probabil, va merge acolo un cartof cu ultimul dintre țărani mei, mai degrabă decât presupune să semneze rușinea țării mele și a oamenilor mei dragi, victimele pe care le pot aprecia. ] Acestea fiind spuse aceste cuvinte într-o voce agitată, împăratul sa întors brusc, ca și cum să se ascundă de la Michaud a vorbit ochii cu lacrimi, și a intrat adânc în biroul său. După ce a stat acolo câteva momente, el a revenit la marile pași Michaud și puternic gest stors brațul sub cot. Chipul frumos, blând al suveran a fost spălat, și ochii lui strălucea strălucit determinare și furie.
- Colonelul Michaud, n'oubliez pas ce que este vous dis ici; peut-Etre qu'un Jour Nous nous le rappellerons avec plaisir ... Napoleon ou Moi, - împăratul a spus dotrogivayas la piept. - Nous ne pouvons plus regner ansamblu. J'ai apris un connaitre, il ne trompera plus ... [Colonele Michaud, nu uita ce ți-am spus aici; poate ne vom aminti vreodată cu plăcere ... Napoleon sau cu mine ... Nu putem mai domni împreună. L-am recunoscut acum și nu mă va mai înșela ...] - Și prințul, încruntat, a tăcut. Auzind aceste cuvinte, văzând expresia de determinare fermă în ochii împăratului, Michaud - Etranger quoique, mais Russe de c ur et d'AME -? Felt în acest moment solemn - entousiasme par tout ce qu'il venait d'entendre [deși un străin, dar rus la inimă ... admirație pentru tot ceea ce el a auzit] (așa cum a spus mai târziu), și el este descris în următorii termeni ca propriile lor sentimente și sentimentele poporului rus, pe care el însuși considerate autorizate.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: