Capitolul viii

Pagina 2 din 4

§ 2. Tipuri de reprezentare judiciară

În literatura juridică există o varietate de clasificări ale reprezentării judiciare în anumite tipuri. Se pare că cel mai ușor de înțeles și logic este clasificarea reprezentării, în funcție de compoziția reală care determină motivele apariției ei. Din motive de origine, reprezentarea este împărțită în funcție juridică, contractuală, publică și prin numire.







1. Reprezentarea juridică
2. Reprezentarea contractuală
3. Reprezentarea publică
4. Reprezentarea prin numire

1. Reprezentarea juridică

2. Reprezentarea contractuală

3. Reprezentarea publică

Reprezentarea publică este reprezentarea asociațiilor obștești în apărarea intereselor membrilor săi. În conformitate cu art. 5 din Legea federală „Cu privire la asociațiile obștești“ de către asociația publică este o organizație voluntară, auto-guvernare, non-profit, creată la inițiativa cetățenilor, unite prin interese comune pentru a urmări obiective comune, specificate în statutul asociației obștești. Asociațiile obștești pot fi stabilite în astfel de forme de organizare și juridice, ca o organizație publică, mișcare publică, fundație publică, instituție publică și un organism de inițiativă publică.
Pe baza art. 27 au spus că asociațiile Legea federală au dreptul de a reprezenta și de a proteja drepturile și interesele legale ale membrilor săi și a participanților, precum și alți cetățeni în guvern, autorități locale și asociații. Posibilitatea reprezentării în instanță a drepturilor membrilor săi ar trebui reflectată în statutul asociației obștești.






De exemplu, interesele membrilor săi are dreptul să-și apere în instanță sindicatele și societățile de consumatori (art. 45 din Legea federală „Cu privire la protecția drepturilor consumatorilor“), asociațiile formate din reprezentanți ai profesiilor creative, etc.

4. Reprezentarea prin numire

Reprezentarea prin desemnare este aproape de natura unei reprezentări contractuale și legale. Aceasta se datorează instrucțiunilor directe din lege, însă este formalizată prin construcții civile și juridice. Există mai multe cazuri de reprezentare oficială.
De exemplu, în conformitate cu art. 43 din Codul civil proprietatea unui cetățean considerat a fi lipsă, în timp ce nevoia de control constant le este trecut pe baza unei hotărâri judecătorești o persoană care este determinată de organul de tutelă și curatelă și acționează pe baza acordului de gestionare a încrederii încheiat cu acest organism. Această persoană îndeplinește, de asemenea, funcțiile unui reprezentant în instanță în ceea ce privește creanțele care se fac în legătură cu această proprietate (Partea 2, articolul 52 al PCC).
În alt caz, conform art. 1173 din Codul civil, în cazul în care o parte din moștenire are o proprietate care necesită nu numai o protecție, dar, de asemenea, de management (întreprindere, cota din cota) capitalul social (al unui parteneriat de afaceri sau societate, valori mobiliare, drepturi exclusive, etc.), notarul în calitate de administrator fondator managementul încheie un contract de administrare a acestei proprietăți. Funcționarul și acționează în calitate de reprezentant judiciar în acest caz.
În plus, conform art. 50 din Codul civil instanța va numi un avocat în calitate de reprezentant în absența unui reprezentant al pârâtului, al cărui loc de reședință nu este cunoscut, precum și în alte cazuri prevăzute de lege federală. Acestea includ cazurile specificate la art. 26 din Legea federală "Cu privire la advocacy și advocacy în Federația Rusă". De exemplu, solicitanții de asistență juridică, venitul mediu pe cap de locuitor este sub minimul de existență stabilit de legea subiectului corespunzător al Federației Ruse, oferit gratuit, în cazurile în curțile de primă instanță pentru pensia alimentară, despăgubiri pentru daunele cauzate de deces, vătămare sau alte insuficiență de muncă legate de sănătate.
Trebuie remarcat faptul că clasificarea de mai sus a tipurilor de reprezentare judiciară nu este singura. În literatura de specialitate - educațională și științifică - sunt și alte motive pentru clasificarea cu un număr diferit de tipuri de reprezentare judiciară.







Articole similare

Trimiteți-le prietenilor: