Subiectul, care va fi discutat, este extrem de complex și voluminos, dar neobișnuit de interesant, având de-a face cu psihologia limbajului, logica sunetului său în versiunea modernă. De multe ori apare întrebarea în cap: "De ce este scris așa, dar se citește diferit?"
De la momentul nașterii până în ziua de astăzi, engleza a suferit modificări asociate în primul rând cu cuvintele împrumutate și cu fonetica care au influențat regulile de lectură.
Din punct de vedere istoric, insulele britanice au fost locuite de triburile celtice, însă dialectul lor aproape nu a supraviețuit în limba modernă. Numai câteva cuvinte duc la strămoșii:
ex whiskey (iris miscue beathadh - "apă vie")
Progenitorii imediați ai poporului englezesc sunt triburile germane ale sașilor, utes, unghiurilor și frizelor, care au pătruns în Marea Britanie în 449. Cuvintele acestei perioade au rădăcini germane comune. Aceste cuvinte sunt legate de natură, de mare, afacerile de zi cu zi. Fiind păgâni, germanii au umplut limba cu semnificația lor:
ex mătase - mătase
soare (de la soare) - soarele
mână - (din mâna) - mână
Sâmbătă (ziua Saturnului) - sâmbătă
luna (de la "mon") - luna
Lunea (ziua Lunii) - luni
La mijlocul secolului al XI-lea, normanii au cucerit Marea Britanie. Din acea vreme, epocile celor trei limbi încep în istoria poporului. Limbajul aristocrației, curțile au devenit franceze, limbajul științei era latin, iar oamenii obișnuiți continuau să vorbească anglo-saxon.
ex tribunal - curte, teren
servitor servitor
paza - securitate
prinț - prinț
guvern - guvern
sat - sat
armata - armata
victorie - victorie
religie - religie
capelă - capelă
rugăciune - rugăciune
oraș - oraș
Artizanii care locuiau în sat au păstrat numele englezesc, în timp ce orașul a dobândit natura franceză: măcelar "măcelar", zidar "zidar", croitor "croitor".
Animalele se numesc cuvinte în limba engleză, însă carnea lor este franceză: carne de vită "carne de vită", carne de miel "carne de porc", carne de vită "de vită".
Toate acestea au influențat foarte mult relațiile reciproce. Rezultatul acestei uniuni a fost nașterea limbii engleze moderne.
Schimbările fundamentale în fonetică au avut loc mai târziu. Great Shift Vowel a împărțit limba engleză în două.
Sunetele nu erau doar transformate, ci au început să sune diferit.
De exemplu, sunetul Old English / ɛː / a devenit [eː]. apoi sa transformat în [iː] (ca în cuvântul cioc - ciocul). În câteva cuvinte, începând cu un grup de consoane, sunetul a devenit diferit - [eɪ] (ca în cuvântul break - break, break).
Sunetul / eː / sa transformat în [iː] (ca în picioare - oprește).
Sunetul / oː / sa transformat în [uː] (ca în boot-boot, carte de carte).
Împrumuturile au continuat, dar nu au schimbat pronunția cardinal. La vremuri diferite, puristii (suporterii unei dorinte fanatice de puritate a limbajului, opunand elemente straine) au incercat sa purifice limba engleza din cuvinte straine, inlocuindu-le cu anglo-saxoni. Cu toate acestea, acest lucru nu a reușit.
Formată în secolul al XVII-lea, limba engleză a păstrat regulile scrisului englezesc mijlociu sau "împrumutat", ceea ce explică în mare măsură "discrepanța" văzută cu ceea ce a fost auzit.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: