1. Într-o propoziție simplă, o bordură este deosebit de importantă ca un semn care separă termenul predominant anexat non-verbal sau infinitiv al cuvântului (cel mai adesea substantiv):
Pentru un moment, se împinge o grabă - să sară în apă. Dar este sortit rămâne în continuare valabil (amar.). Pe; acele zile Zina tremura în vârstă de dragoste Yashke (Panfilo.). Părul pe cap ca o vacă într-o limbă ciudată oră lins. și borodonka rare-ovăz într-un an prost, și ochii bunicului meu Cathay Footy - baleiază de vițel, și o persoană care arată nas dulkovaty (Panfilo.). Nemulțumirea îl împinge pe umeri, Zosia sa dus la bucătărie, iar când sa întors, sa așezat la masa de cină ultima Stolovnik -Aleksandr Ivanovici Koreiko (Ilf și Petrov)
2. În continuare, o întrerupere este, de obicei, între subiect și predicat - substantivul, un cuvânt, care, de fapt, este privat de primul. Totuși, aici trebuie să ținem seama dacă este întreruptă o pauză între părțile care s-au unit. La nesemnificativă, nu este de dorit să se stabilească o linie.
În schimb, lungimea pauzei depinde de momentele gramaticale și logice cunoscute. Din chestiuni logice, de exemplu. dacă predicatul este un concept concret sau abstract sau unul științific. De asemenea, trebuie avută în vedere natura generală a propunerii. O propunere care necesită un caracter general al definiției logice necesită o pauză mai lungă. Semnificația subiectului sau a predicatului este sub forma unui singur cuvânt sau a unui grup întreg. Dacă crește complexitatea uneia dintre părțile pronunțării, tendința de a crește pauza devine mai puternică; de asemenea, în cazul în care mai multe subiecte au un predicat sau mai multe predicate se referă la același subiect.
De obicei, cu un predicat cu negare, pauza este mai scurtă. A se vedea, de asemenea, mai jos - despre momentul logico-psihologic - o pauză întreținută artificial, cu scopul de a comunica conceptul, numit după el, de o semnificație deosebită.
a) Caracterul general al noii arte este preponderența importanței conținutului asupra importanței formei, în timp ce caracterul artei antice este echilibrul conținutului și formei (Belinsk.). Lucrarea poeziei este viața, activitatea vie, lupta veșnică și lupta veșnică a omului pentru a realiza armonie cu el însuși și cu natura (Dobrol.). În viața de zi cu zi nesfârșită și în durere - o vacanță și foc - distracție; pe o față goală și un ornament de zgârieturi (Gorky). Țara sovieticilor este patria noastră. Acolo, în țările capitalismului, "poporul și" societatea "sunt concepte care se exclud reciproc (Selvinsk.).
b) În prezent Ivanov este un soldat al Armatei Roșii. Tatăl său este muncitor.
Tire este de obicei plasată între podlezhaschnoy și părțile emnoy skazu-, combinația dintre care limba este de fapt un napr.- substantiv infinitiv artificial, secundar, sau, dimpotrivă, infinitivul infinitivul și sub.
Aici se ridică și cea mai importantă sarcină este de a studia, de a îmbunătăți în orice fel munca traducătorilor (bazinul). Pentru a măsura - nu înțelepciunea mare [336], veți putea trăi aici (Gorky.). Văzându-vă în presă, este una dintre cele mai puternice pasiuni artificiale ale unui om, rasfatată de vârsta cărții (Herzen). Știu - credeți că datoria dvs. este să sarăți în armată acum, când armata este în pericol (L. Tolst.).
Dacă o astfel de conexiune este făcută chiar și cu ajutorul unei grămezi, această bordură este pusă în fața ei:
A părăsi orașul, de la luptă, de la zgomotul de zi cu zi, de a merge și de a te ascunde în proprietatea ta nu este viața, egoismul, lenea. (Cehă.). În țara socialismului, poezia populară este poezia care exprimă lirismul revoluționar al societății noastre, natura ideologică a gândirii sale, amploarea și diversitatea intereselor sale și perspectiva istorică a creșterii sale (Selvinsk).
Dacă pronumele sunt eu (noi), voi (voi), el. (ele), de obicei nu sunt separate de partea narativă cu numele substantivului reprezentând centrul ei, nu sunt separate de o linie; dar folosirea acestuia din urmă este adesea atunci când țineți o pauză corespunzând greutății celei de-a doua părți a cuvântului: așa și cu adjectivul prezis.
Numele sunt un lucru teribil.
J. P. Richter afirmă cu fidelitate extremă: dacă mintea este copilul, speriți-l cu un act rău, spuneți că a mințit, dar nu spuneți că este un mincinos (Herzen). Ea este mare, magnifică, fața ei este rotundă și o frunte atât de frumoasă, albă și netedă (Gorky.). Suntem revoluționari și vom fi astfel până în timp, în timp ce unii - numai comanda, alții - lucrează doar (Gorky.). Sunteți țăranii mijlocii pivotați, temporar eronați și nu vom aplica măsuri administrative pentru voi, dar vă vom deschide ochii (Sholokh.). Știu că ești de modă veche, de mult timp și nu de o fată pe care tu (Bruce.).
3. O bordură poate înlocui un colon în fața cuvintelor care clarifică conceptul general: El însuși va transfera totul - și publicitate și resentimente și, de asemenea, dacă cineva se va abate de la el în sat. Ei bine, cum e ea, Ulka? (Panf.), - practica din nou reprezintă dezvoltarea primului principiu.
4. Frunzele sunt plasate înaintea cuvântului generalizat:
Viitoarea plecare, lacrimi Vari, o conversație cu Golubev - (. Erenb) tot ce ridică cumva Mezentsev. Negru jumătate Zemstva colibă, morman de fân de colț, fosnetul de gândaci, situație mizerabilă urât, conceptul de vânt cap, furtuna, pericol rătăcit de la drum, și dintr-o dată aceste camere superbe luminoase, sunete pian, fete frumoase, copii buclat distracție fericit râde-o transformare părea să-l fabulos. (Cehă.). În tranșee pline de praf Odesa, într-o pădure de mare de pini aproape de Leningrad, în zăpadă la marginea Moscovei, în desișul încâlcite de Sevastopol de munte stejar-peste tot, am văzut prin deschis paltonul accidental poarta vaschitnoy, haina, haina lui sau tunica benzi sinebelye native „mare a sufletului“ (L. Sobol.). Brilliant transport corp, obmyty cu valize și vazhami leagănă în fața noastră; cai, Matern benzi înapoi hățurile, roți anvelope - toate ude și strălucind în soare ca un lăcuit (Tolstoi).
Mai des, în cazuri similare, în locul unei liniuțe, puneți o virgulă cu o linie.
5. Între două liniuțe poate fi uneori o aplicație autonomă (cel mai adesea una comună) cu o tentă de predictivitate ("și anume"):
Cred că ești de acord cu mine că în domeniul artei tale există un fel de graniță împărțind brusc cele două perioade (Lavren.).
6. O funcție importantă este o pauză de tip dash, care corespunde pronunției membrului omis al sentinței:
Atunci toate acestea costă într-un fel. Sensei domesticite au învățat să vorbească, iar Nastya - să asculte fără jignire (Leon.). Nastia era pentru Senya - viață, râsete, emoție violentă de bucurie, Katushin - dejecție, lipsă de voință, tăcere, tăcere (Leon.). Și vântul simt fratele meu, și mama - aerul câmpurilor. (Selva.).
Prima liniuță din cel de-al doilea exemplu este opțională: nu poate fi, dar este livrată, ci doar obligă să reziste la o pauză afectivă; Al doilea este necesar deoarece indicarea indicației a ratat în declarația de timp. Miercuri și: Pe al șaselea deceniu al vieții sale, el a biruit tot ceea ce a fost atribuit și că a vrut să depășească, iar acest lucru are mai mult de o expresie - un pic plictisit de încredere și pace (Laurus.).
7. Poate că o bordură ca semn al unei pauze susținute înainte ca conceptul să fie deosebit de semnificativ:
În război, filare în mod constant despre moarte, oamenii fac mai bine cu orice prostii au exfolia pielea nesănătoasă după arsură, și rămâne în nucleul omului (A. Tolstoi.). Ai spus, fiule, veți vedea o mulțime în lume și în străinătate pentru a vizita, dar titlul rus - să fie mândru de (l).
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: