Metode de estimare a parametrilor formei structurale a modelului

Coeficienții modelului structural pot fi estimate în moduri diferite, în funcție de tipul sistemului de ecuații simultane. Următoarele metode de estimare a coeficienților modelului structural au fost utilizate pe larg în literatură:







1) metoda indirectă a celor mai mici pătrate;

2) o metodă în două etape a celor mai mici pătrate;

3) metoda în trei etape a celor mai mici pătrate;

4) metoda maximă de probabilitate cu informații complete;

5) metoda maximă de probabilitate cu informații limitate.

Să analizăm pe scurt esența fiecăreia dintre aceste metode.

Metoda indirectă cu cele mai mici pătrate (KMNC) se aplică în cazul unui model structural precis identificabil. Procedura de aplicare a CIOC implică următoarele etape de lucru.

1. Modelul structural este transformat în forma redusă a modelului.

2. Pentru fiecare ecuație a formei reduse a modelului, OLS normalizate sunt estimate prin coeficienții redus.

3. Coeficienții formei reduse a modelului sunt transformați în parametri ai modelului structural.







Dacă sistemul este overidentified, atunci CMNK nu este utilizat, deoarece nu oferă estimări clare pentru parametrii modelului structural. În acest caz, pot fi utilizate diferite metode de estimare, dintre care cea mai obișnuită și mai simplă este metoda cu cele mai multe pătrate (DMVK) în două etape.

Ideea principală a DMNK este de a deduce din forma redusă a modelului valorile teoretice ale variabilelor endogene conținute în partea dreaptă a ecuației pentru ecuația suprasidentificată.

Mai mult, substituirea acestora în locul valorilor reale, puteți utiliza un OLS regulat ecuația formă structurală sverhidentifitsiruemogo. Metoda a fost numită KDOM, de două ori folosind OLS: primul pas în determinarea unui model de formă redusă și găsind în ea baza valorilor teoretice estimează o variabilă endogenă și a doua etapă în raport cu ecuația sverhidentifitsiruemomu structurală în determinarea coeficienților modelului structural conform teoretice (calculat) a valorilor endogene variabile.

Un model structural super-identificabil poate fi de două tipuri:

1) toate ecuațiile sistemului sunt superidentificate;

2) sistemul conține, împreună cu ecuații care pot fi identificate și identificabile.

Dacă toate ecuațiile sistemului sunt supraidentificate, atunci pentru estimarea coeficienților structurați ai fiecărei ecuații se utilizează DMNC. Dacă sistemul are ecuații exact identifi- cate, atunci coeficienții structurali pentru ei se găsesc din sistemul de ecuații reduse.







Articole similare

Trimiteți-le prietenilor: