Sub zgomotul dimensional al motorului pe un drum bun, este ușor să vorbiți. Mergem cu capul DU-27 Alexei Nikolaevich Shutov la uzina de beton asfalt, unde în acea zi se păstra obiectul. [. Mai departe. ]
M-am născut și am crescut într-un sat,
Pe pământul glorios Ryabinovskaia,
Unde este fiecare casa de mesteacan
Mișcarea veteranilor din districtul nostru se transformă în acest an în vârstă de treizeci de ani. O funcție de neprețuit în informațiile și activitatea educațională Consiliul regional al veteranilor de război, muncă, forțele armate și agențiile de aplicare a legii, care, ca persoană juridică a fost creată în 1987. În perioada reformelor, Consiliul District al Veteranilor din Nolinsk sa dovedit a fi coerent, activ și a creat 78 de organizații primare la întreprinderi, instituții și organisme de autoguvernare locală. [. Mai departe. ]
Yuri Nikolaevich Lyubimov - paramedic al stației "Primul ajutor" cu nouă ani de experiență. "Îmi place slujba mea, de aceea sunt întotdeauna gata să vin în ajutorul unei persoane aflate în dificultate", a spus Yury Nikolaevich. [. Mai departe. ]
Este ușor să găsiți o "jumătate" în viață? Toată lumea știe - nu este ușor. "Jumătate", pentru a înțelege fără cuvinte care împreună în muncă și timp liber, să aibă încredere și să regrete. [. Mai departe. ]
În viitorul apropiat, lucrătorii agricoli din țara noastră își vor sărbători concediul profesional. Această ramură de management are rădăcini profunde și glorioase pe pământul Vyatka. Câteva secole din istoria țărănimii din districtul Nolinsk au fost marcate de evenimente luminoase și tremurânde.
Una dintre cele mai memorabile este în continuare istoria întreprinderilor agricole, povestea vieții țăranilor din zonă în timpul al doilea război mondial. Pentru a ilustra aceste cuvinte ar putea alege orice zonă fermă sau fermă, dar vreau să vorbesc despre ceea ce foarte aproape, vreau să împărtășesc povestea rudelor lor. [. Mai departe. ]
În acest an, datorită condițiilor meteorologice nefavorabile, mulți grădinari au crescut cu legume mici și cu smocuri, răniți și rădăcini rădăcinoase. Unde să le punem? Aruncați - scuzați-vă pentru propria lor muncă, deci cea mai bună opțiune este să le atașați pe cineva care hrănește niște vite. De unul singur știu, sunați și întrebați: "Poate iau puii cartofi mici și morcovi?" Aș lua-o, dar nu există unde să o păstreze și nu vă puteți hrăni prea mult în toamnă.
Un alt lucru - casa mea, curtea mea. Există un loc pentru depozitare și puteți ține mai multe pantofi. Ca, de exemplu, bunul meu prieten Viktor Mikhailovich Gubin. [. Mai departe. ]
A trecut acest cuvânt dincolo de prag?
Chiar și Dahl, un rus ascet
Nu a putut ajunge la el. I. Vokhmentsev.
Inna GREBNEVA, Nolinsk.
Sincer, nu-mi amintesc cuvântul "pantof": poate că nu au spus așa de monotone, poate că am uitat-o.
Astăzi, doresc să adresez sat spun ei, un pic pentru a vorbi despre mediul de vorbire din satul nostru, la vremea copilăriei și adolescenței mele. Regândească săteni lor colegi, rude și prieteni de oameni a căror mod de viață este deja de peste.
Fără îndoială, dialectul satului este povestea vieții țăranilor obișnuiți. În ea, modul de viață a satului, obiceiuri, tradiții, unelte, haine, alimente, sobă rusă. În ea, viața țărănească, credința. Într-un cuvânt, viața! Vyatsky dialect - este special. El vine din inima Rusiei, de la nordul Vyatka. Până în prezent, acest dialect viu, păstrează pronunției, structura și sensul cuvintelor în discursul generația mai în vârstă, după cum reiese Page „Fortune“ în rayonke noastre „Visiting școală zykovskoy.“ Mă bucur pentru Nadia Novoselov, un elev al acestei școli, care se află sub supravegherea profesorului său VP Zykina cu ceilalți băieți petrec o lucrare consistentă pe dialectele rurale.
Tratez oameni din generația mai în vârstă, iar tinerii mei au dispărut de mult în spatele turnului și nu se vor mai întoarce niciodată. Dar, așa cum spun ei, "cu cât este mai rapidă fuga, cu atât mai dulce este memoria amintirilor" ....
Deci, despre mediul rural al discursului. Tărâmul nativ, oamenii satelor nativi, discursul din sat mă înconjura în copilărie și tinerețe. Unitatea și unitatea copacilor singuri au fost cel mai clar manifestate în discursul pe care generația mai veche ne-a transmis-o. Să fie involuntar. Dar când eram la școală, trebuia să vorbim într-un limbaj general acceptat, astfel încât cuvintele dialectului dispăreau treptat "ca niște șoimi, pietre, axe". Dar ele sunt întotdeauna cu mine, aceste cuvinte din sat, și nu - nu da, ei "sară" din adâncurile ascunse ale amintirii mele, mai ales în amintirile satului.
Bunele relații umane din sat erau legate în mod inextricabil de cultura de vorbire. Pentru toți oamenii, în special veterani ai Războiului pentru Apărarea Patriei, am fost învățați să se adreseze cu numele și patronimicul (nu altfel), femeile: mătușica, matusa, nasa. Și mereu politicos. Printre ei, adulții se numeau unii pe alții ca ceva neobișnuit, afectiv: Egorko, Sanko, Ivanko, Annushka, Katyunka. Femeile numit de numele soțului ei, Mary Egoriha, Ilyushiha Anna, Anna Matveiha Natasha Oleshiha etc și numele bunicile vechi, fără nici un nume: .. Levoniha, Timiha, Serzhiha ....
Îi era teamă să-și abuzeze de vecinii, în special de cei care au fost respectați și apreciați. Swearing "în pumn", într-o șoaptă: Doamne ferește, copii vor auzi! Că „cinstit“ (expresia mamei), pentru că oamenii au jurat la munca grea (da, viața țăranului nu a fost ușor!). Blestemat temperament, care a pus capăt ultima picătură de răbdare, în timp ce furie la cote mari, dar nu și în vorbirea obișnuită, așa cum este acum. Adesea, în rândul tinerilor, războiul sunește printr-un cuvânt sau chiar o grămadă de cuvinte, în ciuda faptului că alte persoane și chiar copii se apropie. Și de la femei, mai ales de la fete, nu au auzit abuzuri. Fidelitatea și modestia femeilor au fost binevenite. Chertyhanie considerat un păcat, „leshikanie“ nu este, de asemenea, a permis: lângă o mlaștină și a avut o pădure de pini densă, era imposibil de a aduce pe probleme și șicana regele pădurii.
Timpul este inexorabil. La vârsta noastră, nu zboară, dar se grăbește mai repede și mai repede. Acum, oamenii nu mai observă nici măcar o rudenie feminină, inclusiv o pereche. Respectul pentru cuvânt și, prin urmare, respectul pentru sine, pentru ceilalți oameni, dispar rapid. În satul nostru a fost crezut că "dacă o persoană este pură în spirit, este pură în vorbire". Cuvântul a fost respectat, "pășunat" înainte, a trăit în conformitate cu proverbul: "cuvântul nu este vrabie". Cuvintele "dragoste", "fericire" în discursul obișnuit nu au vorbit deloc, evitate. „Nu există iubire infinită și de licitație, femeia spune:“ Îmi pare rău că, „- cântec și chastushkas ceva, desigur, aceste cuvinte ... Deci, cine.“ „Ditties Pliat este clar: băieții din sat și fete - dragoste tineri da . Du-te la „lăuda“ tratate cu prudență. După cum se spune, un cuvânt bun și o pisică frumos, dar modeste nu au fost de a accentua „i“ în prim-plan chiar veterani nu lăudat că ei erau în război, ei au o mulțime "Au fost toți copacii singuri:" Nu te laudă, lasă pe alții să laude ". Mama ne-a instruit:" H laudă în ochi, nu mustra ochi. "
Dragi single-copaci pentru oameni care sunt litere, cunoștințe - kinder. Întotdeauna am întâmpinat cu amabilitate cadrele didactice din mediul rural (întregul sat mergea la noi în colibă). Au venit cu prelegeri, concerte. Lectori secret în sat numit "redbait" ("Basco", "fold baet").
Și oamenii noștri monotoni erau în mare parte laconi, oameni necurați. Diploma nu era mare. În conversație, nu "parte". În majoritatea copacilor, fiecare cuvânt era "în valoare de greutatea sa în aur", au vorbit cu "rar" mai rar. Proverbul folcloric a vorbit și despre părinții mei: "Ei spun puțin, dar se simt foarte mult".
Proverbele pe care îmi amintesc din copilărie au fost înviorate cu discursul din sat. „Buna Vestire cuiburi de păsări nu sunt vietnamez, scuipat fată nu se rotește,“ „pentru fiecare nu Rotok nakinesh batistă“, „care mulți copii, el este uitat de Dumnezeu“, „pe mana cinci degete, ceea ce poate musca la fel de dureros“ ( copii), „nu erupții cutanate cu, lucru graba“, „un pumn de fier într-o mănușă de catifea“, „Vania hudomu pietricele peste tot Dumnezeu“ (refuzul de a lucra, în căutarea unui motiv), „nu roșii colțuri colibă, tort roșu“.
Într-un discurs de oameni nativi au fost mereu prezenți spunând: „Fără Dumnezeu nu există nici un prag“, „va spune cum începe în sus“, „pisica otolyutsya Mîșkin lacrimi“, „făcut la oi“, „găsi un noroi de porc“, „un ochi nu este îndeplinită,“ „în buzunar de buzunar pe un lasso "...
Bunica, părinții știau multe semne legate de vreme, fenomene naturale. Satul este un muncitor greu, a observat totul. Viața în sine, munca țărănească pe pământ le-a forțat să facă acest lucru pe tot parcursul vieții, deoarece munca lucrătorului satului depinde de vremea următoare a doua zi. Și în corectitudine vom accepta, copii, nu s-au îndoit niciodată. Au devenit întotdeauna adevărate! Natură și vreme fermierul "a simțit" inima. Ce să faci, "radarul" nu a fost, nimeni nu a dat un raport meteorologic locuitorului satului. „Soare în buchet - va Butch“, „dacă în dimineața înfundat - seara va ploua“, „cocoș cocoșul în seara - se așteaptă vreme rea“, „dacă roua nu se încadrează în dimineața, așteptați ploaie seara“ ....
Mama și bunica știa o mulțime de voință și de natură internă, capabil să interpreteze visele. Vorbind de exprimare rustic nu se poate spune cântecului popular, care este foarte pronunțat dialect rustic. Pentru femei adulte și suntem adolescenți, atașați treptat la melodiile, ditties. Înregistrate, au trecut unul pe altul, au învățat să cânte la acordeon. Dar am plecat din satul nostru acordeon la Urali. Am alergat toate „gamozom“ la un sat vecin la Vyachorka: holbeze, acordeon da ditties aud despre drolechku, yagodinochku, tovarochku intim, zaletochku etc băieți cântând cuplete lor, cu domeniul de aplicare a acestora ...
Milka își purta bluza,
Pentru a ști, un altul sa îndrăgostit,
Au existat multe ditties de la băieții care merg la armată:
Curând, în curând vom rătăci,
Nu vom trece prin sat,
Nu vă treziți pe cei în vârstă.
Fetele aveau propriile lor ditties despre drow jucătorului, trădarea, împărțirea, adversarul și rivalul, și așa mai departe.
Trimiteți-le prietenilor: