Traducerea serviciului în limba slavonă
Limba primelor traduceri ale lui Constantin și Metodiu nu ne-a atins. Cele mai vechi manuscrise slavone datează de la sfârșitul secolului al X-lea până la începutul secolului al XI-lea. Mai mult de o sută de ani de la primele traduceri, limba scrisă slavă a suferit modificări semnificative. Acestea au fost aduse atât în Moravia Mare, cât și în Panonia, și mai târziu în Bulgaria. Pentru a determina limba traducerilor lui Constantin și Metodiu, este necesară o reconstrucție complexă a textelor supraviețuitoare ale cercetătorilor.
La câteva luni după cererea prințului Rostislav, după 863 de ani, misiunea condusă de Constantin Filozoful a mers în Moravia. Constantin la dus pe prințul Rostislav la gloria împăratului Mihai al III-lea, care a apreciat foarte bine evenimentul realizat. El a felicitat prințul cu faptul că acum oamenii vor fi luate în considerare printre Moravia „pentru popoarele mari care laudă pe Dumnezeu cu limba.“ Drumul spre care a trecut misiunea în Moravia a trecut prin Bulgaria, probabil prin orașele Nis și Belgrad. Acesta a fost singurul caz când primul profesor pășit pe pământ bulgar, care a alungat ulterior din Moravia slavonă scris, pentru a ajunge la prosperitate fără precedent și să slăvească numele fraților Salonic.
Rostislav a organizat o întâlnire solemnă pentru bizantini. A venit cea mai importantă perioadă de activitate a fraților lui Solun și a ucenicilor lor, care, potrivit vieții lui Constantin, a durat patruzeci de luni, până la începutul primăverii din 867. Cu toate acestea, viața despre el nu spune aproape nimic. Unde trăiau și lucrau frații, cine erau elevii lor, ce texte au tradus și cum au desfășurat activități misionare în rândul populației locale? Acest lucru poate fi ghicit.
Desigur, imediat după sosirea lor, nu s-ar putea produce schimbări imediate în închinare. Era nevoie de timp pentru trecerea treptată la limba slavă. Aveam nevoie de traduceri slavone suplimentare îmbogățite cu noi termeni slavici. A fost necesar să se pregătească clerici de la elevii locali. Mult efort si am luat lupta împotriva spiritelor bavareze stvom, care reprezintă păstrarea limbii latine în închinare, deși reprezentanții săi cei mai activi au fost exilați din Moravia, Rostislav după sosirea misiunii Imperiului Bizantin.
Până la sosirea misiunii morave, biserica creștină locală a parcurs deja un drum lung de dezvoltare. Aici a fost deja înființată o nouă religie și concepte asociate cu ea, aduse la slavă de clerul latin. Deși limba de cult a fost latină, slavă de la început a fost folosit în predici și confesiuni, în lucrările de tradiție orală poetică națională, tradiția orală legală în afacerile politice și administrative interne. Pe baza limbii literare, creată de frații din Tesalonic, și a existat în Moravia Mare, dialectul cultural slav pentru o perioadă scurtă de timp a existat un proces de formare a limbii scrise slavă. El a fost conceput în primul rând ca limba de texte religioase, în care toată literatura medievală a slavilor de sud și est a fost scris ulterior. Cu toate acestea, în curând a început să joace un rol semnificativ în viața administrativă a țării. A început să stabilească normele legale.
Nu există date exacte despre activitatea de traducere a lui Constantin Filosof, Metodie și a ucenicilor lor. Viața lui Constantin afirmă: „În curând întregul rit bisericesc tradus și le-a învățat dimineața și de ceas, și de masă și Vecernia, și rugăciunea în taină.“ Viața lui Metodie spune traducerea Evangheliei apostolului, și Cartea Psalmilor „selectat serviciile bisericii.“ Ceea ce se înțelege prin aceasta din urmă nu a fost încă clarificat. Cu toate acestea, pe baza transferului de rang liturgic, care a folosit o limbă slavă a trebuit să fie traduse rugăciuni, rostite în biserică, precum și prosledovaniya separat „servicii de biserică“ -krescheniya, nunta si altele. În Evanghelii și apostolul ar putea face parte din traducerea Vechiului Testament , folosit în închinare și plasat într-o carte specială Paremiynik.
Constantin și Metodiu nu a transferat imediat liturghie în slavă, și, treptat, menținându-l ca parte a textelor din latină și greacă. "Același lucru nu a făcut nimic contrar canoanelor", scria Papa Adrian al II-lea lui Rostislav. De aceea, clerul latin nu a putut să se opună în acel moment în mod deschis. Acesta este modul în care activitățile legenda italiene ale fraților din Moravia: „Frați cu sârguință au preluat pentru care au venit aici, pentru a preda citirea și scrierea copiilor lor, de a organiza servicii de biserică la cuvânt secera stramute diferite concepții greșite pe care le-au găsit această națiune.“ Activitățile lui Constantin și Metodiu s-au răspândit, de asemenea, în legea civilă și familială seculară. Acestea au fost traduse din limba greacă și completată în mod semnificativ de un monument de conținut juridic - "Legea judecății poporului".
Ca urmare a traducerii lui Constantin și Metodie în limba corpusul slavă a fost creat pentru a oferi o imagine a principalelor reguli ale lumii creștine, și limbaj literar capabil, cum ar fi greacă și latină, pentru a servi toate domeniile vieții sociale a statului Mare. Un rol important aici jucat de suportul oferit de cercurile conducătoare din Tesalonic frații Moravia ale căror interese sunt munca educativă responsabile în primul rând de Constantin și Metodiu.
Cu toate acestea, împreună cu succesele misiunii morave, a existat o dificultate insurmontabilă în activitățile sale: frații nu aveau dreptul să-și dedice elevii preoților care puteau să se închine în limba slavonă. Acest drept era doar episcopul. De fapt, controlul asupra aceluiași episcop al Moraviei a fost ridicat de Papă. A aparținut clerului german, care a luptat din greu împotriva închinării slave. La urma urmei, apariția unei organizații slavice a bisericii sale ar conduce țările slave în afara controlului său.
La începutul anilor 867, Constantin și Metodiu au decis să meargă cu discipolii săi să-i ridice la rang: "Și a petrecut 40 de luni în Moravia și a mers să-și hirotonizeze ucenicii". Poate că se presupune că liderii misiunii nu s-ar întoarce pe Moravia. Doar acest lucru poate explica faptul că, însoțind apostolii, Rostislav a vrut să le dea daruri bogate, din care au refuzat.
Pe drum, frații Solun și discipolii lor au vizitat principatul Slavic Blatensk, aflat în Pannonia. "Kocel Printul Panonian a iubit foarte mult scrisorile slave, le-a învățat și le-a dat în pregătire cincizeci de ucenici", - spune Viața lui Constantin. Deci a existat un nou centru de scriere slavonă.
Din păcate, niciunul dintre texte nu spune despre unde Konstantin și Methodius au mers "să-și consacre" pe discipolii lor. Viața indică doar șederea lor în Veneția, care ar putea fi un punct intermediar al călătoriei lor. Prin urmare, în literatura științifică, există mai multe puncte de vedere cu privire la această problemă. Se presupune că acesta ar putea fi Constantinopol, Roma, Aquileia, Veneția.
Cea mai probabilă destinație ar fi Constantinopolul (la urma urmei, a venit de acolo misiunea moraviană). Calea de la Veneția la el era convenabilă, comunicarea cu el era regulată. Se pare că poți sta pe una dintre nave și să te duci acasă, pe care frații nu l-au văzut de mult timp. Cu toate acestea, poziția internă a Bizanțului și relația sa cu Papa au fost de așa natură încât nu permiteau fraților lui Solun să meargă acolo pentru ajutor.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: