Prelegeri pe fizică

Prelegeri pe fizică. Fizica moleculară și fundamentele termodinamicii

Fenomene de migrație

Fenomene de migrație

Conform principiului zero al TD. sistemele izolate de neechilibru ajung la starea TD. echilibru, caracterizat printr-o temperatură comună pentru întregul sistem etc. opțiuni

Atunci când analizăm fenomenele de transfer, ne limităm la sisteme de cvasi-echilibru în care se poate vorbi despre existența declivităților de TD. parametrii









Fenomene de migrație

Există trei tipuri de fenomene de transport

  • Conductivitatea termică este un proces de transfer al energiei termice, cauzat de mișcarea haotică a moleculelor
  • Difuzia este pătrunderea anumitor substanțe în volumul ocupat de alte substanțe, cauzat de mișcarea termică a moleculelor
  • Fricțiunea internă (vâscozitatea) rezultă din transferul de impuls al moleculelor între straturi


Conductivitate termică

Debiturile de căldură provin din prezența gradientelor de temperatură

Teoria Fourier a conductivității termice poate fi folosită în cazurile V = const sau P = const

În acest caz, putem introduce densitatea fluxului de căldură j (x, y, z, t) = Q / (S⋅t)



Conductivitate termică

În cazul unidimensional, balanța de căldură poate fi scrisă ca:

j (x) -j (x + dx); Sdt = cVdMdT  -j (x) / xdt = cVdT



Conductivitate termică

Următoarea ecuație care leagă j cu gradientul de temperatură este mai ușor de obținut empiric:

j = - æ⋅T / x ()

unde æ este coeficientul de conductivitate termică

Combinând () și (), obținem:

această ecuație este valabilă în cazul unidimensional în absența surselor de căldură



Conductivitate termică

Dacă æ este independent de coordonate (mediu omogen), atunci:

unde  este coeficientul de difuzivitate termică



Conductivitate termică

Am obținut o ecuație diferențială liniară omogenă de ordinul doi în derivate parțiale

Dacă în sistem există surse de căldură, trebuie să rezolvăm ecuația neomogenă:

unde q este puterea surselor de căldură



Conductivitate termică

Generalizând () la cazul tridimensional, obținem:

( ) se va adresa:









Conductivitate termică

Sarcinile de conducere a căldurii sunt:

  • Staționare. Nu există o dependență temporală explicită în timp a ecuațiilor. Astfel de sarcini sunt mai ușor de rezolvat
  • Inconstant. Timpul este un parametru al ecuațiilor
  • Rezolvăm problema distribuției temperaturii într-o placă infinită de grosime ℓ



  • Conductivitate termică



    Conductivitate termică

    Dintre diferitele substanțe, metalele au cea mai mare conductivitate termică: æ

    102103 W / m? K. În ele, conductivitatea termică ridicată este asigurată de electronii liberi

    În lichide æ

    10,1 W / mK. În medie, corpuri mai puțin solide și mai mult decât gaze (æ



    În condiții izotermice, difuzia are loc datorită prezenței gradienților de concentrație ai substanței (difuzia concentrației)

    Un tip separat de difuzie este difuzia termică, în urma căreia moleculele mai grele și mai mari ajung în regiunea caldă, iar lumina și cele mici până la frig

    Disting între difuzia unei substanțe în alta și auto-difuzie





    Difuzia unei substanțe în alta se realizează la concentrații scăzute de aditivi

    La concentrații mari, avem un caz intermediar între difuzie și auto-difuzie

    Coeficientul de auto-difuzie poate fi măsurat prin studierea penetrării izotopilor radioactivi într-o substanță

    Difuzia în solide se realizează mai lent decât în ​​lichide, iar în lichide este mai lent decât în ​​gaze



    Difuzia de concentrație este descrisă de legea lui Fick:

    unde D este coeficientul de difuzie [m2 / s], M este masa, c este concentrația, S este zona, t este timpul

    Flux de difuzie:





    În timpul fluxului de lichide și gaze, forțele de frecare apar între straturile adiacente ale mediului, deplasându-se la viteze diferite. Aceste forțe provin din transferul impulsului moleculelor din straturile care au o viteză mare spre straturile mai lent



    Fenomenul de frecare internă este descris de formula lui Newton:

    unde  este coeficientul de vâscozitate dinamică [Pas]

    Pe măsură ce crește temperatura, vâscozitatea lichidelor scade, iar gazul crește



    Fenomene de migrație

    Parametrii fenomenologici æ,  și D care caracterizează fenomenele de transport pot fi exprimate prin parametrii microscopici, cum ar fi m, vmole și . Acesta din urmă joacă un rol special.

    Anterior am obținut estimarea 

    1 / (n), unde n este concentrația moleculelor,  este aria secțiunii transversale a moleculei

    Un randament mai precis de calcul:



    Fenomene de migrație

    Pentru cazul difuziei moleculelor de tip 1 cu masa m1 și a razei r1 într-un mediu de molecule de tip 2 cu m2 și r2:

    unde 12 =  (r1 + r2) 2



    Fenomene de migrație

     poate fi exprimată prin presiune și temperatură:

    Este posibil să se stabilească o relație generală care să conecteze fluxul macroscopic G al unei anumite cantități A cu fluxul g al cantității microscopice a:



    Fenomene de migrație

    În cazul difuziei, aceasta oferă:

    Pentru conductivitatea termică:

    æ = ½vsr.kv.cP







    Articole similare

    Trimiteți-le prietenilor: