Chigrina Anna Vladimirovna,
Master of Science, Departamentul de limbă și teoria limbii ruse al Institutului de Filologie, Jurnalism și Comunicare Interculturală, Universitatea federală de sud (Rostov-on-Don, Rusia)
CULTURA VECHIELOR ÎN SOCIETATEA MODERNĂ CA UNA DIN PROBLEMELE TOPOLOGICE DE ECOLOGIE A LIMBII
Această tendință în teorie lingvistică și practică ca lingvoekologiya, pe de o parte, în legătură cu studiul factorilor care afectează dezvoltarea și utilizarea limbajului, pe de altă parte - să găsească modalități și mijloace de îmbogățire și îmbunătățirea practicii comunicării vorbirii limbii. Limba Ecologie, în teorie, ar trebui să fie baza politicii lingvistice a statului, în primul rând în domeniile educației, drept, procesele de negociere, fluxul de lucru și, desigur, în mass-media de comunicare.
limba rusă este unul dintre factorii fundamentali care unesc oamenii multinaționale din Rusia, definind identitatea și vitalitatea, prin urmare, necesitatea extinderii măsurilor menite să sprijine limba rusă ca limbă maternă și ca limbă de comunicare internațională. De la începutul secolului XXI Rusia susține în mod activ limba rusă, inclusiv în cadrul programelor de „limba rusă“ țintă federale.
De ce ar trebui, în general, statul și instituțiile publice, inclusiv mass-media, să aibă grijă de limbă? Faptul este că starea normală a limbii naționale, în special limba limbii de stat, care este limba rusă, nivelul ridicat al culturii de vorbire - indicatorii unui stat prosper al societății. Deoarece limba nu numai reflectă, ci și formează gândirea, reglementează comportamentul, relațiile interpersonale și intercorporate, este un instrument universal de management, educație etc. Un rol special, exclusiv, îl joacă limba în formularea și explicarea ideologiei, adică atitudinile ideologice ale societății, în special ideea națională, acele valori sacre și superconcepte, fără de care nici un stat, nicio națiune nu se poate dezvolta și pur și simplu există pentru mult timp.
Rolul colosal al limbajului ca sistem de semne și vorbire ca realizarea acestui sistem în viața societății încurajează lingviștii să monitorizeze procesele care apar în practica de vorbire a societății. O astfel de monitorizare lingvisoecologică permite judecarea unor fenomene și tendințe nesănătoase ale discursului în masă.
Să evidențiem principalele grupuri de fenomene care au un impact negativ asupra limbajului literar rus contemporan.
- Influența limbajului internet și a mass-mediei.
Stadiul actual în dezvoltarea tehnologiilor informaționale are o importanță imensă, dacă nu decisivă, pentru funcționarea societății secolului XXI. Datorită noilor canale tehnice, în primul rând Internetul global, circulația fluxurilor de informații devine tot mai dinamică. Spațiul virtual al internetului și procesele de comunicare care au avut loc în el au fost sub atenta atenție a oamenilor de știință de profiluri foarte diferite pentru o lungă perioadă de timp.
De exemplu, „dratuti“ - o versiune distorsionată a cuvântului „salut“ salut rostit nedeslușit naiv care se poate spune aproape fără a deschide gura, fără articulație. Aceasta și alte exemple, cum ar fi „shta“, „karoch“, „pichal“ ilustrează tendința de sărăcirea și degradarea limbii în Rusia. O persoană, izolată de cultura cuvântului, își pierde profunzimea gândirii. Limbajul se estompează, își pierde sensul interior, devine pur și simplu un sistem de semnal.
- Împrumuturi externe (în principal din limba engleză).
În acest caz, problema este că, în societatea modernă, se pierde măsura împrumutării cuvintelor care ne permit să ne îmbogățim vorbirea și să diversificăm expresia gândurilor și sentimentelor noastre. Pe de o parte, aspectul pozitiv este faptul că procesul de globalizare engleza ca limbă internațională de comunicare este pus la dispoziția unui număr tot mai mare de oameni, dar nu și în cazul în care există în versiunea lor limbă străină în limba maternă a cuvântului este înlocuit. Se pune întrebarea: de ce adolescenții moderni aleg cuvântul englezesc „ușor“ în loc de limba rusă „ușor“, „gunoaiele“ (. din limba engleză rău) în loc de „Îmi pare rău“, „Picchu“ (imagine - imagine, imagine), „epikfeyl“, „hardcore“ , "Face", etc. Exemplele nu sunt motivate de orice oportunism înlocuind cuvinte rusești împrumuturi externe poate avea ca rezultat foarte mulți, iar acest fenomen este la fel de caracteristic pentru diverse aplicații.
- Jargonizarea vorbelor, încălcând norma stilistică.
De obicei, jargonele apar din cauza dorinței anumitor grupuri de oameni de a izola într-un fel sau chiar de a ascunde din societate anumite aspecte ale vieții și activităților lor. Dar ceea ce se află în spatele discursul tinerilor de astăzi, care este doar presărat cu jargon: sechesh, Ridicol, șase, minunat rece, bunica,, Galimov, vin de pe figet, mut, masina, portbagaj, etc?
Iată extrasele din discursurile de televiziune și de ziar ale jurnaliștilor: reduceți banii; bate la nuntă; ziaristi; ieșiți pe deplin; esti pur si simplu crescut; plin de rupturi; vărivat orice gunoi; era strâmb; nici un rahat nu functioneaza; Crap, curând Carnavalul, la naiba! (Titlul); Kutuny a concediat pe Volochkov (titlu); Clinton a venit la Sydney pentru a scoate (titlul), etc.
În corectitudine, trebuie precizat faptul că există argoul destul de precisă și imaginativă, ei au o șansă de a introduce ora și o parte a limbii literare, în acea parte a ei, care este numit limbajul de zi cu zi conversațional (limba de comunicare informale de zi cu zi). În afara sferei interne, utilizarea lor trebuie să fie prudentă și motivată în scopuri speciale. De exemplu: "Trebuie să oprim fărădelege prețurile la resursele energetice". Nelegiuirea mai puternic transmite valoarea de evaluare decât, de exemplu, expresia: nejustificată creșterea prețurilor la energie.
O altă trăsătură caracteristică a limbii moderne - penetrarea profanare, vulgarisms, mat în toate sferele de comunicare umană, covorașul de multe ori, mai ales sub formă de sofisticate, prezente chiar și în așa-numita literatură și teatru. Mulți scriitori moderni (V.Erofeev, Vladimir Sorokin, E. Bolșakov) cititori șocante utilizarea gratuită profanare de pe paginile creatiile. Dar scriitorul a scriitorului și de a transforma în mod creativ realitatea din jurul lui, mai degrabă decât orbește transporta, aproximativ vorbind, „gard“ în textul unei opere literare. Același partener poate fi jucat astfel în text că el va lucra nu numai ca un mijloc de exprimare a caracteristicilor, ci și ca o imagine verbală, rămânând însă absolut în cadrul unei limbi "literare". Intr-adevar, printre scriitorii contemporani ale căror idei și gânduri, în ton cu generația mai tânără, există un adevărat maestru de cuvinte, discursul lor poate fi un model de corectitudine, frumusețe, claritate și expresivitate. Acestea sunt L. Ulitskaya, B. Akunin, S. Dovlatov.
- Problema activării lexiconului obscene în discursul modern rus este periculoasă și se limitează la problema vulgarității verbale (primitivitatea brutală a expresiei):
"Skin" - o fată, în t.ch. o fată de virtute ușoară.
„Moron“ - vine de la termenul medical „moron“, ceea ce înseamnă un retard mintal patologic, în cele mai multe cazuri, nu înseamnă nimic, cu excepția faptului că vorbitorul vrea să ofenseze ascultător, uneori, folosit în sensul de „prostănac“.
Alte exemple - "staniu", "gunoi", "zashib", "mobil".
Deci, problema limbii în implementarea sa, problema de vorbire devine urgentă în prezent în legătură cu schimbări semnificative în condițiile funcționării limbii.
În primul rând, compoziția participanților la comunicarea în masă nu a fost niciodată atât de numeroasă și variată (prin vârstă, educație, statut oficial, opinii politice, religioase, sociale etc.).
În al doilea rând, cenzura oficială a dispărut aproape, de aceea oamenii își exprimă gândurile mai liber. Discursul lor devine mai deschis, mai demn de încredere, mai relaxat.
În al treilea rând, vorbirea începe să predombe spontan, nu pregătită în prealabil.
În al patrulea rând, varietatea situațiilor de comunicare conduce la o schimbare în natura comunicării. Este eliberat de o oficialitate rigidă, devine mai relaxat.
Noile condiții pentru funcționarea limbii, apariția unui număr mare de discursuri publice nepregătite conduc nu numai la democratizarea cuvântului, ci și la o scădere accentuată a culturii sale. În primul rând, se manifestă prin încălcarea normelor din limba rusă. În special o mulțime de critici sunt cauzate de discursul deputaților, lucrătorilor de televiziune, radio. În al doilea rând, la începutul secolului al XX-lea și al XXI-lea, democratizarea limbii a atins proporții, încât este mai corect să numim acest proces liberalizare sau, mai precis, vulgarizare.
Distribuiți pe Facebook Share
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: