Compuși anorganici și organici ai plumbului

Plumb, pulbere de plumb (CAS nr. 7439-92-1)
Plumb acetat (CAS nr. 301-04-2)
Arsenat de plumb (nr. CAS 3687-31-8)
Carbonat de plumb (nr. CAS 598-63-0)
Plumb crom (CAS nr. 7758-97-6)






Plumbul naftenat (nr. CAS 61790-14-5)
Lead nitrat (nr. CAS 10099-74-8)
Bioxidul de banda (CAS nr. 1309-60-0)
Monoxid de plumb (nr. CAS 1317-36-8)
Plumb trioxid (CAS nr. 1314-27-8)
Fosfatul de plumb (nr. CAS 7446-27-7)
Subacetat de plumb (nr. CAS 1335-32-6)
Sulfat de plumb (nr. CAS 7446-14-2)
Sulfura de plumb (nr. CAS 1314-87-0)
Tetraoxid de plumb (nr. CAS 1314-41-6)
Tetraetil plumb (CAS nr. 78-00-2)
Plumb tetrametilat (CAS nr. 75-74-1)


În condiții naturale, plumbul este conținut în concentrații scăzute în scoarța pământului (în principal sub formă de sulfură), dar este distribuit pe scară largă în mediu ca urmare a activităților umane. Utilizarea plumbului și a compușilor săi a fost cunoscută încă din perioada preistorică. A fost folosit pentru a face țevi și tacâmuri chiar și în epoca romană. Odată cu creșterea industrializării, utilizarea plumbului a crescut, mai ales în secolul XX datorită dezvoltării industriei automobilelor. Utilizarea principală a plumbului în fabricarea țevilor și a radiatoarelor, a vopselelor și coloranților, a aditivilor la benzină, a materialelor de construcție și a bateriilor cu baterii acide. Toate acestea au condus la o contaminare semnificativă a plumbului de către mediul înconjurător și impactul acestuia din ce în ce mai mare asupra omului.

Ca urmare a activității antropice, plumbul poate intra în mediu în orice stadiu al producției sale, de la extracție la utilizare finală, ceea ce duce la circulația în natură și la contaminarea cerealelor, a solului, a alimentelor, a aerului și a prafului. Este stabil în mediul înconjurător, iar principalele căi de intrare în corpul uman sunt prin inhalare și pe cale orală. Răspândirea globală a plumbului în mediu și, în consecință, impactul asupra omului se datorează în principal utilizării pe scară largă a benzinei cu aditivi de plumb. În unele zone geografice, de exemplu, în apropierea minelor de plumb și de topire, concentrațiile de plumb în mediu sunt deosebit de ridicate. Utilizarea vopselelor pe bază de plumb în trecut și în prezent poate duce la o expunere locală semnificativă la praful de plumb. Producția mică (bijuterii, ceramică, lipire, sticlă), activitățile personale (fumatul, reparațiile la domiciliu, utilizarea cosmeticelor etc.) pot crea niveluri ridicate de expunere. Profesiile în care există cele mai mari niveluri de expunere includ mineritul, topirea primară și secundară a plumbului, producția de baterii cu plumb acid, coloranți, construcția și demolarea clădirilor vechi.







Eforturile de reducere a concentrațiilor de plumb în mediul înconjurător (în principal prin reducerea utilizării aditivilor de plumb la benzină) au condus, în ultimii ani, la o reducere semnificativă a eliberării lor în mediu. În ciuda rezistenței plumbului în mediu, intensitatea expunerii sale la oameni a scăzut semnificativ în țările în care a fost introdus controlul adecvat cu 10-30 de ani în urmă.

Într-un sondaj efectuat în Statele Unite, sa constatat o relație pozitivă răspuns-doză, apropiată statistic semnificativă, între nivelul de plumb din sânge și riscul de cancer pulmonar. Cu toate acestea, efectul fumatului și expunerea profesională la alți agenți cancerigeni pulmonari nu poate fi exclus. Nivelul de plumb din sânge a fost mai mare la persoanele cu venituri mai mici.

În numeroase experimente pe animale, efectul carcinogen al diferiților compuși ai plumbului anorganic solubili în apă și insolubili este demonstrat în mod convingător. La animalele experimentale (șobolani și șoareci) ele determină dezvoltarea tumorilor rinichilor și a altor organe. Într-un studiu, administrarea unui compus de plumb la șobolani a provocat dezvoltarea tumorilor cerebrale - glioame (la aceste animale, asemenea tumori apar spontan foarte rar).

Pe baza datelor disponibile, experții IARC au atribuit compuși ai plumbului neorganic unor substanțe cancerigene umane (Grupul 2A).

În absența unor dovezi concludente privind carcinogenitatea la om și la animalele experimentale, compușii organici de plumb nu sunt clasificați în raport cu carcinogenitatea umană (Grupa 3).







Articole similare

Pagina anterioară

Pagina următoare

Trimiteți-le prietenilor: