Bucățile de mozaic reprezentând o imagine a lumii pot să difere în mărime în diferite limbi, în funcție de volumul de material conceptual rezultat din reflectarea în creierul uman a lumii din jur. Modalitățile și formele de reflecție, precum și formarea conceptelor, sunt, la rândul lor, condiționate de particularitățile socio-culturale și naturale ale vieții acestui colectiv discurs. Diferențele în gândirea lingvistică se manifestă în sensul redundanței sau inadecvării formelor de exprimare a aceluiași concept în comparație cu limba maternă a unui cursant de limbă străină.
Cazul extrem de eșec al limbajului ar părea, în general, nici un echivalent pentru exprimarea unei idei este adesea cauzată de lipsa, și conceptul în sine. Aceasta include așa-numitul vocabular non-echivalent, t. E. Cuvintele, planul de conținutul care nu poate fi comparat cu orice concepte lexicale-o limbă străină (Balalaika, Matryoshka, blini, fotbal, whisky, bolșevic, dealer, dosar, de calculator, el).
Mai dificilă este situația în care același concept este exprimat în mod diferit - excesiv sau insuficient - exprimat verbal în diferite limbi.
Un exemplu este un fragment al realității, prescurtată în deget Rusă. Pentru a apela acest lucru un subiect în limba engleză, este necesar să se clarifice ce se înțelege: degetul sau deget de la picior, iar în cazul în care mâinile, ce degetul. Pentru că, după cum știți, degetele, cu excepția mare, britanicii numit degete. degetul mare este degetul mare. iar degetele de la picioare sunt degetele de la picioare. Expresie rusă zece degete este echivalentă cu limba engleză opt degete și două degete (opt degete și două degete), douăzeci și degetele-l opt degete, două degete, și zece degetele de la picioare (opt degete și două degete în sus (mâini) și zece degete (pe . picioare) de forme de exprimare a aceeași bucată de lumea reală cauză în, care învață rusă limba engleză, un sentiment de concediere (de ce diviza degetele pe degete, degetele și degetele de la picioare), și englezul care studiază limba rusă - un sentiment de eșec (trei cazuri diferite din punctul de vedere al gândirii în limba engleză Eu sunt unită într-un singur deget).
Cele două căi principale de transfer al cunoașterii culturale - traducerea și transmutarea - sunt delimitate pe baza naturii comunicanților (aparținând aceleiași culturi sau diferite) și a experienței pe care individul o dobândește în această comunicare. Transmutarea, care implică schimbarea cunoștințelor obișnuite atunci când se întâlnește cu o cultură "străină", contribuie la o înțelegere mai profundă a propriei viziuni a lumii.
Principalul transmițător și deținător al culturii este limba. Baza metodologică pentru interacțiunea limbii și culturii este izomorfismul semnelor acestor fenomene. Lumea din jurul unei persoane este reflectată în limbaj prin conștiința oamenilor care o vorbesc. Este prezentată în trei forme: imaginea reală a lumii, imaginea conceptuală (culturală) a lumii și imaginea lingvistică a lumii. Modalitățile de reflectare a realității diferă în diferite limbi. În acest sens, atunci când sunt familiarizați cu fenomene de limbă străină, există sentimente de redundanță sau insuficiență a limbii.
1. Ce este limba? Care este funcția sa principală? Dovedeste-ti punctul
vizualizare.
2. Care sunt abordările definirii culturii?
4. Care sunt două modalități principale de transferare a patrimoniului cultural? În ce
specificitatea lor? Care este rolul comunicării interculturale în România?
transmutare?
5. Care este bariera culturală? Dați exemple de culturale
coliziuni.
6. Citiți citatul. Folosind prevederile prelegerii, pregătiți un răspuns
la întrebarea: "Care este baza metodologică
interacțiunea dintre limbă și cultură "?
„Nu contează cât de un concept este imposibilă fără limbă, pentru că fără ea, sufletul nostru nu există un singur subiect, deoarece chiar orice obiect exterior pentru ea găsește plinătatea realității numai prin concepte. Dimpotrivă, toate lucrările privind percepția subiectivă a obiectelor sunt încorporate în construirea și aplicarea limbajului. Căci cuvântul apare tocmai pe baza acestei percepții; este o amprentă nu a unui obiect în sine, ci a imaginii sale create în acest suflet în acest obiect <.>; n fiecare limbă stabilită viziune distinctă. Ca un sunet separat, se confruntă cu obiectul și persoana, și întreaga limbă ca un întreg stă între obiect și natura care acționează pe ea din interior și din exterior. Omul se înconjoară cu lumea de sunet pentru a percepe și să proceseze o lume a lucrurilor. Acestea sunt expresia noastră nu merge dincolo de adevăr simplu. Omul cea mai mare parte - dar nu exclusiv, ca un sentiment de acțiune și el depinde de ideile sale - trăiește cu lucruri cum ar fi cadourile limba lui. Prin același act, în virtutea căruia el țese (Herausspinnt) în sine o limbă, el țese (einspinnt) în sine în el și orice limbă descrie în jurul națiunii căreia îi aparține, intervalul în care persoana este dată pentru a merge numai în măsura în care este vorba în ceea ce privește o altă limbă „[W. von Humboldt. Pe diferența dintre structura limbajului uman și a impactului său pas de dezvoltare spirituală a rasei umane // 3vegintsev VA Reader istoria lingvisticii XIX-XX secole. M. 1956, p. 80].
7. Care este esența ipotezei relativității lingvistice? Citiți citatul și dați exemple care ilustrează valabilitatea teoriei.
În construirea argumentul lor pe compararea limbilor de Nord indienilor americani și limbile din Europa de Vest, B. Whorf afirmă că „limba afectează diferitele activități ale oamenilor nu numai în cazuri speciale, utilizarea limbii ca baza legilor generale PAS permanente și evaluarea de zi cu zi a diferitelor fenomene lor „[Wharf B. raportul dintre normele de gândire și limbaj // nou în lingvistică. Ediția 1. M. I960. Pp 135]; „Hopi gramatica (limba indiană - NS) reflectă într-o oarecare măsură, cultura Hopi precum gramatica limbilor europene reflectă“ „sau“ cultura europeană occidentală „(ibid S. 140.).
8. Citiți un exemplu de inconsecvență între reprezentările culturale ale diferitelor popoare cu privire la acele obiecte și fenomene ale realității, care sunt desemnate de cuvintele "echivalente" ale acestor limbi. Aceste reprezentări culturale determină, de obicei, apariția diferitelor conotații stilistice de semnificație în cuvintele diferitelor limbi. Dați exemple de echivalente incomplete în limba nativă și în orice altă limbă.
Dificultatea în încălcarea echilibrului de comunicare interculturală, poate fi chiar indicată de culoarea verde a acestui concept „universal“, care este extrem de discutabilă în ceea ce privește corespondențele sale absolute lexicale în diferite limbi, ca și prezența unor conotații metaforice și stilistice nu poate afecta sensul cuvântului, și aceste conotații sunt diferite în diferite limbi. Ochii verzi în limba rusă sună poetic, romantic (cp. „Pentru ochii verzi, eu te sun o vrăjitoare.“) sugerează o Mermaids magice ochi. Ochii verzi în engleză este un simbol metaforic de invidie și conține conotații negative, evidente. asociații negative evocate ochii verzi este „vina“ de Shakespeare, care a cerut pentru tragedia „Othello“ invidie, gelozie (gelozie) cu ochi verzi monstru - un monstru cu ochi verzi.
Să dăm un alt exemplu. Piața rusă negru înseamnă, cum ar fi pisica neagră engleză, același animal de companie - o pisică, aceeași culoare - negru. Cu toate acestea, în cultura rusă, conform tradiției, semnele, convingerea ca o pisica neagra aduce ghinion, eșec, și de ce fraza are conotații negative. Amintiți-vă melodia:
Odată, o pisică neagră în jurul colțului,
Și pisica urăște întreaga casă.
Ei spun, nu noroc,
Dacă pisica neagră traversează drumul.
8. Care este poziția prelegerilor care dovedesc cuvintele lui VO Klyuchevsky?
9. Să ilustrez prin exemple situația din prelegere: "Limba creează o imagine proprie a lumii, specifică fiecărei societăți".
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: