Într-un oraș german trăia un croitor, numele lui era Hans. Întreaga zi se așezase pe masă lângă fereastră, cu picioarele îndoite și cusute. Jachete cusute, pantaloni, veste cusute.
Aici, într-un fel, croitorul Hans se așează pe masă, cusută și aude # 151 strigând pe stradă: "Jam, prune, cine e gemul?"
„Jam! Credeam croitorul. Și prune. E bine.
Sa gândit astfel și a strigat în fereastră:
Mătușa, mătușa, vino aici! Dă-mi gemul!
A cumpărat acest gem pol'banochki, și-a tăiat bucata de pâine, a petezat-o cu gem și a început să coasă vesta.
„Asta este, # 151 crede, # 151 Veste Doshu și cântând gem. "
Și în încăperea de la croitorul Hans, erau multe, multe zboară, tocmai nu conta cât de multe. Poate o mie, poate două mii. Micii au simțit că gemul a mirosit gemul și a zburat pe pâine.
# 151 Muște, zboară, # 151 le spune un croitor, - Cine ți-a cerut să vii aici? De ce au ajuns la gemul meu?
Iar muștele nu-l ascultă și mănâncă gem. Apoi croitorul sa supărat, a luat o cârpă și cum a lovit o muste cu muște, așa că a ucis imediat șapte muște.
# 151 Atât de curajos sunt! Hans a spus croitorul. # 151 Întregul oraș ar trebui să știe despre asta. Care este orașul? Lasă lumea să știe! Îmi ascund o nouă curea și o voi brodui cu litere mari: "Când mă supăr, ucid șapte".
Așa că a făcut-o. Apoi a pus o centură nouă, a pus o bucată de brânză de brânză în buzunar pe drum și a ieșit din casă.
La poarta sa, a văzut o pasăre, înfășurată într-un tufiș. Pasărea bate, strigă, dar nu poate ieși. L-au prins pe Hans ca o pasăre și l-au blocat în același buzunar, unde a avut brânză curată.
A mers, a mers și, în cele din urmă, a venit la un munte înalt. Sa urcat la vârf și a văzut: stătea pe munte și privea în jurul muntelui.
Bună, amice! # 151 Hans spune croitor. # 151 Să mergem cu mine în întreaga lume să rătăcească.
# 151 Ce amice ești! Cei 151 răspund la gigant. Sunt slab, mic, dar sunt mare și puternică. Pleacă în timp ce ești în siguranță.
Și ați văzut asta? # 151 spune croitorul Hans și arată gigantul centura lui. Și pe centură, Hans brodat cu majuscule: "Când m-am supărat, ucid șapte".
Gigantul a citit-o și a gândit: "Cine știe, poate că este un om adevărat puternic".
Gigantul lua piatra în mână și o strângea atât de mult încât apa curgea din piatră.
Și acum încercați să faceți acest lucru, # 151 a spus gigantul.
- Asta-i tot? # 151 spune croitorul. # 151 Ei bine, pentru mine această afacere este goală.
Scoase o bucată de brânză din buzunar și o încleșta în pumn. Din pumn, apa se toarnă în pământ.
Gigantul a fost surprins de o asemenea putere, dar a decis să-l încerce din nou pe Hans. El a luat o piatră de la sol și a aruncat-o în cer. Până acum am aruncat că nu am putut vedea piatra.
Ei bine, # 151 el spune croitorului, # 151 încercați și sunteți așa.
# 151 Ardeți-l, # 151 a spus croitorul. Și totuși piatra ta a căzut la pământ. O voi lăsa, așa că voi arunca o piatră pe cer.
El și-a pus mîna în buzunar, a smuls pasărea și a aruncat-o. Pasărea a zburat sus în cer și a zburat.
Ce, amice, ce este? # 151 Solicitantul lui Hans întreabă.
# 151 Nu e rău, # 151 spune gigantul. # 151 Dar să vedem acum, puteți să luați copacul pe umeri.
El a condus croitorul la un stejar mare tăiat și a spus:
Dacă ești așa de tare, ajută-mă să-l iau din pădure.
# 151 Bine, Șeful a răspuns și sa gândit: "Sunt slab, dar inteligent, dar ești tare, dar proastă". Voi fi mereu în stare să te înșele. Iar el spune gigantului:
Aveți doar trunchiul pe umerii dvs., dar voi purta toate ramurile și ramurile. La urma urmei, ele vor fi mai grele.
Așa au făcut.
Gigantul a pus trunchiul pe umeri și la dus. Și croitorul a sărit pe o ramură și sa așezat pe el pe călare. Împingă uriașul pe el însuși întregul copac și chiar croitorul în plus. Și nu te uita înapoi. Ramurile lui intervin cu el. Hans călărește un croitor pe o ramură și cântă un cântec:
Cum mergeau băieții noștri?
De la poarta spre grădină.
Lung târât copacul gigant, în cele din urmă obosit și spune:
Ascultați, croitor, voi lăsa copacul la pământ. Sunt foarte obosit.
Apoi croitorul a sărit de pe ramură și a prins arborele cu ambele mâini, de parcă ar fi întotdeauna în spatele gigantului.
# 151 Oh, tu, # 151 el ia spus gigantului, # 151 este atât de mare, dar nu ai suficientă forță.
Au părăsit pomul și au continuat.
Ei au mers și au mers și au venit în cele din urmă în peșteră. Erau cinci giganți așezați la foc și fiecare avea un berbec prăjit în mâini.
# 151 Aici, # 151 spune că gigantul care la adus pe Hans, Aici trăim. Urcă pe patul ăsta, stai jos și odihnește-te.
M-am uitat la croitorul de pe pat și m-am gândit: "Ei bine, acest pat nu este pentru mine, este prea mare."
Sa gândit astfel, a găsit un colț mai întunecat în peșteră și sa dus la culcare. Și noaptea, gigantul sa trezit, a luat o resturi mari de fier și a lovit cu un leagăn, dar cu un pat.
# 151 Ei bine, # 151 a spus gigantul tovarășilor săi, Acum am scăpat de acest om puternic.
Toți cei șase giganți s-au ridicat devreme dimineața și au intrat în pădure pentru a tăia lemnul.
Și croitorul sa ridicat, sa spălat, și-a pieptănat părul și ia urmat.
Giganții au văzut în pădurea lui Hans și s-au înspăimântat.
„Ei bine, # 151 cred, Dacă nu l-am omorî nici măcar cu un rest de fier, el ne va ucide pe toți acum.
Iar giganții au fugit în direcții diferite.
Și croitorul a râs de ei și a mers oriunde s-au uitat.
El a mers, a mers și a venit în cele din urmă la palatul regal. Acolo la poartă se așeză pe iarba verde și adormi adormit.
Și în timp ce adormea, servitorii săi regali l-au văzut, s-au aplecat peste el și au citit inscripția pe centură: "Când m-am supărat, ucid șapte".
# 151 Deci, așa a venit puternicul nostru la noi, # 151 au spus. Trebuie să-i spui împăratului despre el.
Servitorii regali au alergat la regele lor și au spus:
# 151 Există un om puternic la poarta palatului tău. Ar fi bine să-l ducem la serviciu. Dacă există un război, va veni la îndemână.
# 151 Corect, # 151 spune, Da, sună-l aici.
Am dormit cu un croitor, mi-am frecat ochii și m-am dus să-l slujesc pe rege.
El servește o zi, servește altul. Și luptătorii regali au vorbit între ei:
# 151 Ce putem aștepta de la acest om puternic? La urma urmei, când se întâmplă un rău, el ucide șapte. Deci, este scris pe centura lui.
Ei s-au dus la rege și au spus:
Nu vrem să slujim cu el. El ne va ucide pe toți dacă se va supăra. Dați drumul serviciului nostru.
Și regele însuși a regretat deja că a luat un om atât de puternic în serviciul său.
"Și brusc, El a crezut, # 151 acest om puternic se înfurie cu adevărat, soldații mei vor fi uciși, mă va tăia și el însuși se va așeza în locul meu. Cum aș putea scăpa de ea?
El a chemat pe croitorul Hans și a spus:
# 151 În împărăția mea într-o pădure densă locuiesc doi tâlhari și ambii sunt atât de puternici încât nimeni nu se apropie de ei îndrăznește. Vă ordon să le găsiți și să le depășiți. Și vă dau o sută de călăreți care să vă ajute.
# 151 Bine, # 151 a spus croitorul. Eu, când mă supăr, ucid șapte. Și mă pot descurca cu doi hoți.
Și sa dus în pădure. O sută de călăreți regali l-au urmat după el.
La marginea pădurii, croitorul sa întors spre călăreți și a spus:
Tu, călăreți, așteptați aici, dar mă pot descurca singur cu bandiții.
Intră în groapă și începu să se uite în jur. El vede că doi hoți se află sub un copac mare și sforăiește într-un astfel de vis că ramurile se leagă de ele.
Croitorul nu a ezitat să adune buzunare pline de pietre, să urce pe un copac și a început să arunce cu pietre un singur tâlhar. Apoi, în piept îl lovește, apoi pe frunte. Un tâlhar snoreste și nu aud nimic.
Și dintr-o dată o piatră ia lovit pe hoț pe nas. Robul sa trezit și și-a împins prietenul în coaste:
# 151 Mă lovești?
# 151 Ce esti tu, # 151 spune un alt tâlhar. Nu te lovesc, probabil că ai visat.
Și din nou amândoi au adormit.
Apoi croitorul a început să arunce cu pietre un alt tâlhar.
Sa trezit și a început să strige la tovarășul său:
Aveți pietre la mine? Te-ai pierdut mintea?
Da, când îi lovește prietenul, dar fruntea lui. Și asta este. Și au început să lupte cu pietre, bastoane și pumnii.
Și până atunci au luptat până când s-au ucis unul pe celălalt până la moarte.
Apoi croitorul a sărit de pe copac, a ieșit la marginea pădurii și ia spus călăreților:
# 151 E terminat. Ambii sunt uciși. Ei bine și răul acești hoți Și au aruncat pietre peste mine și m-au lovit cu pumnii, dar ce puteau să facă cu mine? La urma urmei, când mă supăr, ucid șapte.
Călăreții regali au intrat în pădure și au văzut: este adevărat că doi hoți se află pe pământ, se află și nu se mișcă # 151 sunt uciși.
Hans sa întors la palat către rege. Și regele era viclean. El a ascultat pe Hans și se gândește: "Bine, te-ai descurcat cu bandiții, dar acum îți voi pune sarcina pentru tine, că nu vei rămâne cu mine în viață".
# 151 Ascultă, # 151 Hans spune regelui, # 151, te întorci în pădure, prinzi fiara feroce a unui unicorn.
# 151 Va, # 151 spune croitorul Hans, Ce pot. La urma urmei, când mă supăr, ucid șapte. Deci, cu un unicorn, o pot face.
A luat un topor și o frânghie cu el și a intrat din nou în pădure.
Nu a fost mult timp ca croitorul Hans să caute un unicorn: fiara însuși a venit să-l întâlnească # 151 Scary, lână în capăt, corn ascuțit ca o sabie.
M-am repezit la unicornul croitorului și am vrut să-l străpung cu cornul meu, iar croitorul din spatele copacului sa ascuns. Unicornul, cu un început de alergare, și-a plantat cornul ascuțit în copac. S-au întors înapoi, dar nu pot să-l scoată.
Acum, acum nu mă vei lăsa! Șeful a spus, a aruncat o frânghie în jurul gâtului unicornului, și-a tăiat coarnele din copac cu un topor și a condus fiara pe frânghie la rege.
A adus unicornul direct în palatul regal.
Și unicornul, de îndată ce a văzut pe rege într-o coroană aurie și o rochie roșie, a șorț și a șuierat. Ochii îi erau plini de sânge, lîna pe capăt, cornul trăgînd ca o sabie. Regele era speriat și se grăbea să alerge. Și toți soldații lui sunt în spatele lui. Regele era departe, atât de departe încât nu mai putea găsi drumul înapoi.
Și croitorul a început să trăiască în liniște și să trăiască, jachete, pantaloni și veste pentru a coase. El și-a atârnat centura pe perete și nu mai erau giganți, nici un hoț, nici unicorn în vremea lui.
Traducerea germană A. Vvedensky, editată de S. Marshak
Articole similare
-
Frații dvorzhetskie au murit la vârsta de 39 de ani - ziarul - faptele
-
Frații mai mici 7 fapte interesante despre pisici, portal de divertisment
Trimiteți-le prietenilor: