Isocost este o linie dreaptă, fiecare punct din care prezintă combinații diferite de doi factori implicați în producție, la costuri identice pentru achiziția lor.
În cazul în care combinația de factori de producție utilizați pentru a minimiza costurile pentru un anumit volum de ieșire, este în același timp maximizează producția pentru o anumită cantitate de costuri.
Dacă modificați prețul factorilor utilizați, modificările și combinarea acestor factori, asigurând producerea unui anumit volum de producție la cel mai mic cost.
Unghiul de înclinare Isocost este raportul dintre unități de capital la prețul unitar truda.Ugol de înclinare este determinată și raportul dintre produsul marginal al capitalului la produsul marginal al muncii.
Pentru a minimiza costurile sale, este recomandabil ca o firmă să înlocuiască un factor cu altul până când raportul dintre produsul marginal al fiecărui factor și prețul unitar al acestor factori este egal cu valoarea tuturor factorilor implicați.
Costurile minime pentru producerea fiecărui volum specificat de producție corespund punctelor de contact isoquantum și isocost. Combinând aceste puncte, obținem o traiectorie de creștere care arată schimbarea variabilelor utilizate de firmă pe măsură ce crește volumul de ieșire.
Întrucât pe termen lung caracterul variabil al tuturor factorilor aplicați permite firmei să utilizeze variantele cele mai optime ale combinației lor, aceasta va afecta în mod inevitabil magnitudinea și dinamica schimbărilor în costurile medii.
Extinderea calea pro-Wah - este linia kot.soedinyaet sechetaniya factori Prospect Island, oferind perspectiva de fiecare eliberare prod și la cel mai mic cost, cu condiția imuabilitatea prețurilor resursy.Rost Prospect Island implică o creștere a numărului de reskrsov second-hand, și, prin urmare, traiectoria de expansiune, realizat într-o pantă pozitivă.
Venitul și profitul firmei.
Rezultatul activității economice a companiei este venitul acesteia. Venitul este o anumită sumă de bani primită de o firmă ca urmare a producției și vânzării de bunuri sau servicii pe o anumită perioadă de timp. Există venituri generale, medii și marginale.
Venitul total reprezintă suma totală a veniturilor în numerar primite de firmă ca urmare a vânzărilor produselor sale. Venitul mediu este suma veniturilor în numerar pe unitate de vânzări. Venitul marginal este creșterea venitului brut obținut ca urmare a producerii și vânzării unei unități suplimentare de producție.
De regulă, venitul brut constă din venituri din vânzări și din venituri nepermanente.
Profitul contabil este diferența dintre veniturile totale și costurile externe. Diferența dintre veniturile totale și costurile economice reprezintă un câștig economic.
Firma maximizează veniturile prin compararea fie a costurilor totale cu venitul total, fie a costurilor marginale și a veniturilor marginale.
Trimiteți-le prietenilor: