Subiect xvi


Comportamentul consumatorului este privit din punctul de vedere al curbelor marginale de utilitate și de indiferență.
Utilitatea marginală este înțeleasă ca o creștere a utilității globale a bunului cu o creștere a volumului consumului său cu o unitate. Deoarece cantitatea mărfii consumate crește, utilitatea marginală a fiecărei unități suplimentare scade. Aceasta este legea diminuării utilității marginale, care este baza legii cererii.






Consumatorul are propriile sale nevoi în conformitate cu propriile preferințe și încearcă să obțină pentru un venit limitat un astfel de set de bunuri care să-i permită să satisfacă nevoile în măsura maximă. Acest lucru este realizabil numai dacă se observă maximizarea regulii de utilitate, în care utilitatea marginală a bunurilor cumpărate pe unitate de bani este aceeași.
Abordarea din poziția curbelor de indiferență nu presupune o comparație cantitativă a nevoilor, ci doar clasarea acestora. Fiecare curbă de indiferență afișează grafic un set de seturi de produse care au același utilitate pentru consumator.
De obicei, curbele de indiferență demonstrează scăderea ratelor marginale de substituție (MRS), conform cărora un bun poate fi înlocuit de altul fără a schimba valoarea generală a utilității pentru consumator. Scăderea RAM se explică prin faptul că consumatorul este gata să renunțe la cantitatea descrescătoare a unui produs, în scopul dobândirii unei unități de altă marfă (deplasându-se în jos pe curba indiferenței).
Un set de curbe de indiferență, fiecare reprezentând un nivel diferit de utilitate, constituie o hartă a curbelor de indiferență. Seturile de produse, exprimate prin curbe de indiferență mai mari, au o utilitate relativ mai mare pentru consumator.
În cazul în care curbele de indiferență se caracterizează prin preferința consumatorului, linia bugetară determină posibilitățile sale, dimensiunea limitată a bugetului de consum, este o linie dreaptă cu o pantă negativă, afișarea grafic o multitudine de seturi de două produse (grupuri de produse) care necesită același cu costul de achiziție.
Linia bugetară caracterizează puterea reală de cumpărare a consumatorului și raportul dintre prețurile bunurilor achiziționate. Atunci când puterea de cumpărare se modifică, linia bugetară este mutată pe partea corespunzătoare și ocupă o poziție paralelă cu cea originală. Schimbarea raportului prețurilor pentru bunuri duce la o modificare a pantei liniei bugetare.
Într-un efort de a maximiza satisfacerea nevoilor lor, consumatorul intră în poziția de echilibru a consumatorului (punctul de tangență al curbei de indiferență linie bugetară, MRS două bunuri egal cu raportul invers al prețurilor acestora).
Linia "venit-consum" trece prin toate punctele de echilibru ale consumatorilor asociate cu niveluri diferite de venituri. Pentru bunurile obișnuite, are o pantă pozitivă. Linia "preț-consum" trece prin toate punctele de echilibru ale consumatorilor asociate cu o schimbare a prețului uneia dintre bunuri. Pe baza sa, se construiește o curbă a cererii.
Este necesar să se ia în considerare două efecte separate care afectează amploarea cererii consumatorilor. Efectul veniturilor rezultă din faptul că, atunci când prețul scade, consumatorul poate să arate o cerere crescută cu aceeași sumă de venit. Efectul de substituție indică faptul că consumatorul înlocuiește alte produse cu un produs mai ieftin.
ÎNCERCĂRI
  1. Printre următoarele afirmații, una este incorectă. Indicați-vă:

a) fiecare punct al curbei de indiferență înseamnă o combinație diferită a celor două mărfuri;
b) fiecare punct de pe linia bugetară reprezintă o combinație diferită a celor două bunuri;
c) toate punctele de pe linia bugetară înseamnă același nivel de satisfacere a nevoilor;
d) toate punctele de pe linia bugetară înseamnă același nivel al veniturilor bănești;
e) toate punctele de pe curba indiferenței înseamnă același nivel al venitului monetar.
  1. Creșterea veniturilor consumatorilor este exprimată grafic în:

a) modificarea pantei liniei bugetare;
b) transferul paralel al liniei bugetare spre dreapta;
c) paralel cu trecerea liniei bugetare spre stânga;
d) o scădere a pantei liniei bugetare;
e) creșterea pantei liniei bugetare.
  1. Efectul veniturilor are loc în următorul caz:

a) dacă veniturile populației scad, ei cumpără mai puțin din acest produs;
b) mărfurile mai ieftine conduc la faptul că consumatorul poate cumpăra mai mult din acest produs, fără a reduce volumul de cumpărare a altor bunuri;
c) volumul achizițiilor unor bunuri se reduce pe măsură ce veniturile populației cresc;
d) pe măsură ce veniturile oamenilor cresc, economisesc o parte din venituri;
e) în toate cazurile enumerate.
  1. Care dintre următoarele liste de valori ale utilității generale ilustrează legea diminuării utilității marginale?
  1. 200, 300, 400, 500.

B. 200, 450,750, 1100.
  1. 200, 400, 1600, 9600.

G. 200, 250, 270, 280.
E. 200; 350, 450, 600.
5: Care dintre următoarele liste de valori marginale de utilitate ilustrează legea diminuării utilității marginale? '
  1. 200, 150, 100,50.

B. 200, 300, 400, 500.
  1. 200, 200, 200, 200.

G. 200, 250, 270, 280.
D. 200, 150, 150, 150.





  1. Se explică poziția și panta curbei de indiferență pentru un consumator individual:

a) preferințele și veniturile sale;
b) numai prețurile bunurilor achiziționate;
c) preferințele, veniturile și prețurile bunurilor achiziționate;
d) numai prin preferințele sale;
e) prețurile bunurilor achiziționate și valoarea veniturilor.
  1. Să presupunem că consumatorul are un venit de 8 p. Prețul bunurilor A este de 1 p. iar prețul mărfurilor B este de 0,5 r. Care dintre următoarele combinații de produse se află pe linia bugetară?
  1. 8A și 1B.

B. 7A și 1B.
  1. 6A și 6B.

G. 5A și 6B.
D.4A și 4B.
  1. Legea diminuării utilității marginale înseamnă că:

a) raportul dintre utilitățile marginale și prețurile pentru bunurile de lux este mai mic decât pentru bunurile esențiale; b) utilitatea, adusă de fiecare unitate ulterioară a mărfurilor, scade odată cu creșterea numărului de bunuri achiziționate;
c) raportul utilităților marginale cu prețurile este același pentru toate mărfurile;
d) utilitatea bunurilor achiziționate scade odată cu creșterea veniturilor consumatorului;
e) nici unul din răspunsuri nu este corect.
  1. Efectul de substituție este creșterea cererii de bunuri cauzată de:

a) o modificare a nivelului general al prețurilor pentru toate bunurile;
b) o schimbare a gusturilor consumatorilor care preferă să cumpere produse substitutive;
c) o schimbare a venitului real, ca urmare a prețurilor mai mici pentru bunurile achiziționate;
d) oferta de înlocuitori noi pentru mărfuri;
e) nici unul dintre răspunsurile anterioare nu este corect.
  1. Utilitatea generală crește atunci când utilitatea marginală:

a) scade;
b) creșteri;
c) crește într-un ritm lent;
d) crește sau scade, dar este pozitiv;
e) este negativ.
  1. Soldul de consum pe cardul de indiferență este:

a) orice intersecție a liniei bugetare și a curbei de indiferență;
b) orice punct de pe curba cea mai mare de indiferență;
c) punctul în care panta liniei bugetare este egală cu panta curbei de indiferență tangentă la aceasta;
d) orice punct situat pe linia bugetară;
e) orice punct situat în spațiul delimitat de linia bugetară.
  1. Teoria comportamentului consumatorilor presupune că consumatorul încearcă să maximizeze:

a) diferența dintre utilitatea totală și cea marginală;
b) utilitate generală;
c) utilitate medie;
d) utilitate marginală;
e) fiecare dintre valorile enumerate.
  1. Rata marginală de substituire a mărfurilor A pentru mărfurile B înseamnă:

a) câte bucăți de bunuri achiziționează un consumator atunci când prețul mărfii B este redus cu 1 p;
b) măsura în care utilitatea marginală va crește dacă consumul de mărfuri A și B crește cu unul;
c) numărul de unități ale mărfii B pe care consumatorul le cumpără atunci când venitul crește și consumul mărfurilor A rămâne același;
d) numărul de unități ale bunurilor A pe care consumatorul este dispus să le refuze în schimbul obținerii unei unități de la postul B, astfel încât utilitatea generală să rămână neschimbată;
e) nici unul din răspunsuri nu este corect.
  1. Dacă consumatorul alege o combinație reprezentată de un punct situat pe planul delimitat de linia bugetară, atunci el:

a) maximizează utilitatea;
b) dorește să cumpere mai multe bunuri decât permite bugetul;
c) nu își utilizează pe deplin bugetul;
d) este în poziția de echilibru al consumatorului;
e) nici unul din răspunsuri nu este corect.
TRUE / FALSE
  1. Curbele de indiferență nu se intersectează niciodată.
  2. Panta liniei bugetare depinde de raportul prețurilor celor două mărfuri.
  3. Consumatorul maximizează utilitatea când linia bugetară depășește curba indiferenței.
  4. O modificare a valorii veniturilor conduce la o schimbare în panta liniei bugetare.
  5. Linia de consum-venit este înclinată în sus - spre dreapta, dacă ambele bunuri sunt normale.
  6. Efectul înlocuirii cu creșterea prețului mărfii duce la o scădere a cererii pentru acest produs.
  7. Utilitatea generală crește odată cu creșterea consumului.
  8. Condiția echilibrului consumatorilor este că utilitatea generală a mărfii A este egală cu utilitatea generală a mărfii B.
  9. În poziția de echilibru al consumatorului, utilitatea marginală a mărfii A este egală cu utilitatea marginală a mărfii B.
  10. Dacă achiziționați mai multe unități de produs, atunci utilitatea marginală crește.
  11. Cu cât venitul consumatorului este mai mic, cu atât linia bugetară este mai mare.
  12. Schimbarea liniei bugetare se datorează schimbărilor în nivelul de satisfacere a nevoilor.

OBIECTIVE
Datele privind utilitatea generală a unui număr diferit de pălării și

dacă
Honors
pălării

Informații generale
atins
Nosta

Inclus Cantitate
rafalelor
mere


Prețul unei pălării este de 2 ruble, prețul merelor este de 1 ruble, venitul este de 12 ruble.
ruble:
a) calcula utilitatea marginală a acestor beneficii și introduce datele din tabel;
b) să ilustreze datele obținute prin acțiunea legii de diminuare a utilității marginale, să formuleze această lege;
c) determină venitul real al consumatorului exprimat în
numărul de pălării achiziționate și în cantitate
au cumparat mere In pozitia de echilibru
consumatorul va cumpăra
pălării și mere; limită
utilitatea pălăriilor va fi. dar utilitate marginală
mere. Utilitatea generală este
Formularea condițiilor de echilibru ale consumatorului
. Valoarea pălăriilor, exprimată în mere,
Valoarea merelor, exprimată în
pălării, face.
  1. Tabelul prezintă trei seturi de indiferență a două bunuri: alimente (F) și divertisment (H), fiecare dintre acestea

reprezintă un nivel diferit de utilitate.


Setul 1 (curba indiferenței ICx)


Set 2 (curba indiferenței
„C)


Set 3 (curba de indiferență "C)


A. Desenați trei curbe de indiferență.
B. Care dintre curbele de indiferență reflectă un nivel superior
utilitate?
B. Care dintre curbele de indiferență reflectă un nivel inferior
utilitate?
D. Luați în considerare următoarele combinații de mărfuri:
a) 50H și 8F; b) 45H și 4F;
c) 12H și 45F; d) 25H și 16F; e) 21H și 11F.
Indicați aceste combinații pe curbele de indiferență.
D. Pot fi utilizate informațiile disponibile pentru a găsi punctul optim de alegere pentru student?
E. Prețul alimentelor - 50 de copeici. pentru o unitate, prețul divertismentului este de -50 de copeici. pe unitate. Plasați linia bugetară pe plot. Identificați setul de consumatori care reprezintă utilitatea maximă.
  1. Un student citește reviste și ascultă muzică înregistrată pe casete. Tabelul arată utilitatea pe care o primește de la consumarea unui număr diferit de reviste și casete. Prețul revistei este de 1,5 $, iar prețul benzii este de 7,5 $. Să presupunem că un student cumpără 2 casete și 10 reviste.

atins
Nosta
(Jutila)

atins
Nosta
(Jutila)

  1. Cati bani cheltuiesc elevul pentru achizitionarea acestui numar de casete si reviste?

B. Ce utilitate are el de la consumarea unei astfel de combinații de bunuri?
  1. Calculați utilitatea marginală pe care o primește de la casete și reviste consumatoare.

D. Desenați o curbă pentru utilitatea marginală a casetelor din figură.
D. Puteți determina dacă studentul maximizează utilitatea? E. Ce utilitate va primi dacă întregul său buget este cheltuit pentru achiziționarea de casete?
G. Calculați raportul între utilitatea marginală și prețul fiecărui produs.
  1. La ce combinație a celor două bunuri va fi utilitatea maximă?

Mai multe informații pe tema TOPIC XVI. TEORIA CONDUITĂ A CONSUMATORILOR:







Articole similare

Pagina anterioară

Pagina următoare

Trimiteți-le prietenilor: